crima se striga

Albina moarta

Nu imi place sa omor nimic, dar am devenit un criminal in serie. Omor albine sau viespi , cu o furie obsesiva, de parca nu imi pot imparti viata cu o insecta.

Am devenitt un fel de masina de razboi, omor fara mila muste si tantari, dar recent am fost nevoit sa omor albine. E tragic ca insectele si eu, nu putem trai in pace. Am facut o poza la ultima mea victima, in timp ce ma chinuiam sa faca o poza, bestia din mine , impreuna cu depravarea mea morala – incerca sa puna albina pe jumate moarta, unde trebuie, ca sa arate bine in poza.

In timp ce albina se chinuia sa moara, ma gandeam ;  nu e nimic gloroius in a ucide o insecta , de fapt e tragic. Insa, chiar daca stiu ca e gresit ce fac – nu ma pot opri, sunt un animal programat sa omor insecte.

E ceva genetic sa nu ne placem unii pe alti, valorile morale dezerteaza indiferent ca esti o albina, negru, evreu, moldovean, tigan, ungur , homosexual sau altceva.

Cateodata nu ne placem vecinii, blonzi cu ochi albastrii, aceasi religie si identici sociali si fizic cu noi. In timp ca vanam albina, am fost cinic indeajuns sa nu imi pase ca poate albina are rude sau face doar ce este programata natural sa faca ; si anume sa intre la mine pe fereastra.

Ma simt vinovat ca nu le prind vii si le dau drumul . Nu sunt progamat sa respect viata indiferent in ce forma se afla.

Advertisement


Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*