Meteora

Sfinta Manastire Schimbarea la Fata

Loc de ascetism si rugaciune Meteora, centru monarhal puternic al Rasaritului Ortodox inca din secolul al XI-lea, constituie o maretie a Celui de sus. Este un fenomen geologic unic in toata lumea, prin concluziile oamenilor de stiinta , stancile meteorelor s-au format cu 6 mil. de ani in urma.

Meteora este situata in campia Thessaliei in apropiere de Kalambaka, intre muntii Koziakas si Antichassia. Aceasta asezare mareata a devenit odata cu trecerea timpului o oaza spirituala si o puternica atractie pentru mii de asceti care acolo au gasit sprijinul sufletesc si nedescrisa liniste, indepartand pacatul si practicand rugaciunea mentala.

Cele peste o mie de stanci abrupte si foarte inalte, cu simfonia lor misterioasa, cu singuratatea, tacerea si cu manastirile seculare in varfulor creaza vizitatorului pelerin un extaz silentios conducandu-l la ”Preainaltul Domn al boltilor ceresti”.

Din cele 21 de manastiri care au existat in trecut pe stancile de la Meteora astazi slujesc 6 si anume : Manastirea Schimbarea la Fata a lui Christos (Marele Meteor), Manastirea lui Varlaam, Manastirea Sfanta Treime, Manastirea Sfantul si Primul Martir Stefan, Manastirea lui Rusanu si Manastirea Sfantului Nicolae Anapafsa, pe cand celelalte 15 manastiri sunt nelocuite si in ruina.

Viata Calugarilor

Viata calugarilor la Meteora este o cale de incercare, un urcus dur, o lupta intre rau si bine cu un unic scop castigul bucuriei prin a continua cainta si neintrerupta rugaciune.

Pacatul, cainta, salvarea sunt coordonate ce presupun o inclinatie interioara a monarhilor spre descoperirea sufletului lor astfel incat sa poata lua parte la divin. In inimile lor traieste o alta lume, libera de violenta stihiilor si nelegati de timpul de unde isi trag puterile morale spre a se opune stihiilor naturii si a se inalta spre Creator.

De aceea au impartit cele 24 de ore ale zilei in biserica, alte 8 ore pentru munca si a treia perioada de 8 ore pentru odihna si studiu. Rugaciunea se face mai ales noaptea in biserica , dupa rugaciune calugarii se ocupa cu ospitalitatea, pictura de icoane, sculptura in lemn , studiul textelor bisericesti , muzicii bizantine si cu alte munci zilnice necesare.

Singura arma dar si tovaras al calugarilor este franghia cu noduri si neintrerupta rugaciune. Mediul ii supune. Psalmii domoale ii indruma. Templurile aurite ale bisericilor, candelele neadormite, icoanele marete si chipurile sfinte infatisate pe pereti se reflecta in flacarile tremurande ale lumanarilor si imprastie nenumarate curcubee.

Astfel calugarii de la Meteora se supun continuu unui dialog taciturn cu ei insisi si dupa neincetat ascetism conchid intr-o conversatie tainica cu Dumnezeu. Marturisesc si sprijina adevarul si vegheaza neintrerupt pentru schimbarea interna ce ii va face demni de cunoasterea spirituala.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*