Strainii cumpara pamanturile din Romania

Magazin Romanesc de materiale, Instalatori Romani in Londra. 12 The Broadway, Gunnersbury Lane, London W3 8HR 07958713549 . Parcarea este gratis in fata magazinului.
Strainii cumpara terene agricole din Romania

Taranul roman nevoit sa emigreze, pamantul tarii fiind cumparat si lucrat de italieni sau germani. Care sunt culturile in care investesc acestia :

România a devenit o colonie alimentară, funciară și extractivă pentru țările Uniunii Europene. În istorie, coloniile ce vând materie primă și cumpără materie finită, nu rezistă mai mult de 20-30 de ani fără să le fie schimbată cultura, limba și numele țării, dezvăluie Avram Fițiu, profesor la USAMV Cluj, citat de agroinfo.ro.

Un studiu realizat de către „Transnational Institute” pentru Comisia de Agricultură din cadrul Comisiei Europene atrage atenţia asupra fenomenului de acaparare a terenurilor agricole din Europa de Est de către cetățeni străini.

Cine vrea pământ? Poftiți, luați din România!

Potrivit studiului, România este unul dintre statele care au vândut cele mai mari suprafeţe de pământ străinilor. „Concentrarea fenomenului de acaparare a terenurilor agricole din Europa de Est este în mod particular alarmantă având în vedere faptul că în tratatele de aderare la UE noile membre state din Europa de Est au obţinut perioade de tranziţie pentru liberalizarea pieţei de fond funciar (…) Informaţiile sugerează că România, Bulgaria, Ungaria şi Polonia sunt în mod particular puncte fierbinţi ale acestei probleme”, se arată în raport.

Menţionăm că în România, potrivit negocierilor pentru aderarea la UE, liberalizarea pieţei funciare a avut loc începând cu 1 ianuarie 2014, moment din care cetăţenii străini au putut cumpăra teren în ţara noastră şi pe persoană fizică, menționează economica.net

Potrivit studiului (în care se menţionează că România nu are date oficiale despre acest fenomen, autorii folosind date obţinute din diverse alte surse), în jur de 20%-30% din terenul arabil al ţării aparţine cetăţenilor străini din UE, în timp ce alte 10% aparţin unor persoane rezidente în alte state decât cele UE.

Țăranul român, nevoit să emigreze!

Studiul vorbeşte şi despre efectele acestui fenomen asupra economiei locale. Creşterea vânzărilor de teren agricol din România duce la creşterea numărului de şomeri din agricultură, dar şi a celor nevoiți să plece din ţară pentru a-şi găsi un loc de muncă în străinătate.

Modalitatea străinilor de a face agricultură se bazează pe monoculturi, folosirea intensivă a produselor chimice şi a medicamentelor (uz veterinar) în mod preventiv. Efectele apar nu numai asupra mediului şi animalelor, cât şi asupra ratei şomajului din mediul rural. Aceasta întrucât în astfel de exploataţii se lucrează cu foarte puţini oameni.

„Noul val de investitori străini, coroborat cu fuziunile dintre marile corporaţii nu fac altceva decât să crească viteza cu care oamenii din mediul rural pleacă peste graniţe pentru a-şi găsi un loc de muncă”, se mai precizează în raport.

O furnică șugubeață, vinde grâul nostru…în altă piață

Statisticile arată că cei mai mari investitori străini sunt italieni, germani, arabi, maghiari şi spanioli. Cele mai întinse culturi sunt cele de porumb, urmate de grâu şi floarea soarelui dar și culturile „bio” iar producătorii exportă peste hotare cea mai mare parte a produselor agricole obţinute.

Motivele principale pentru care străinii sunt interesați de agricultura românească se regăsesc în prețul mai mic pe hectar decât în celelalte țări europene, terenul bun pentru culturi agricole și subvențiile de care beneficiază cumpărătorii din țările UE de la guvernele lor, comparativ cu cele acordate fermierilor români.

„Amplificarea volumului tranzacţiilor de pe piaţa funciară românească are loc în contextul în care preţurile practicate în ţara noastră sunt mult mai reduse decât preţurile europene, făcând astfel foarte atractive terenurile agricole pentru capitalul străin, reprezentat atât de persoane fizice, cât şi de persoane juridice, inclusiv fonduri de investiţii“, se arată într-un studiu al Academiei Române.

Din curtea vecinilor

Ungaria, Polonia şi Lituania au limitat suprafața de teren pe care o poate achiziționa o persoană fizică străină. În Slovacia, Cehia, Ungaria, Polonia, Estonia, Lituania sunt criterii specifice pe care o persoană de altă naționalitate trebuie să le îndeplinească pentru a putea cumpăra teren: să fie căsătorită cu un cetățean al țării respective ori să fi deținut timp de 3 ani teren în arendă. În Bulgaria pot fi proprietari doar producătorii agricoli independenți care au domiciliul în țară. Ungaria a definit pământul agricol drept moștenire națională încă din timpul procesului de aderare la Uniunea Europeană.

În România, legea nu face nicio discriminare între români şi străini. Toţi cetăţenii europeni care îndeplinesc condiţiile pe care le îndeplinesc şi românii, pot cumpăra terenuri agricole în România.

O țară ușor de cumpărat care își vinde pe nimic străinilor pământul și țăranii, două bogății care, exploatate și folosite în interes propriu, ar putea asigura bunăstarea traiului din România.

Garaj Auto Romanesc, Mecanici Romani in Londra 07951900244 Meadow Industrial Estate Unit 9, Dale Cl, Barnet, Greater London EN5 1AU
Garaj Auto Romanesc, Mecanici Romani in Londra 07951900244 Meadow Industrial Estate Unit 9, Dale Cl, Barnet, Greater London EN5 1AU

1 Comment

  1. Proprietarii români continuă să-şi vândă terenurile agricole la preţuri deplorabile, comparativ cu cei din alte state europene, arată ultimele date publicate de Eurostat. Ţara noastră s-a clasat pe ultimul loc în UE în ceea ce priveşte preţul terenurilor arabile în 2016, fapt care a atras interesul major al investitorilor. Cu atât mai mult cu cât, pe lângă preţ, aceştia beneficiază de deplina libertate de a cumpăra pământ în România fără nici o restricţie, spre deosebire de celelalte state europene.

    Legea 17/2014 le-a dat investitorilor străini (inclusiv celor din afara UE) drepturi egale cu cele ale cumpărătorilor români la achiziţia de terenuri agricole. Acest fapt a fost contestat pe plan intern încă din momentul aprobării Legii 14, cu atât mai mult cu cât investitorii români nu beneficiază în nici o altă ţară de condiţii similare dacă vor să cumpere teren agricol. „Noi le-am pus la dispoziţie străinilor pământurile, fără ca măcar să o ceară. A fost afacerea vieţii lor. Au cumpărat pe nimic cele mai mari şi mai bune terenuri, care le-au fost puse la dispoziţie chiar de autorităţile statului, începând cu primarii. În opinia mea, 99% din vină pentru înstrăinarea pământurilor României o au primarii”, a declarat pentru RL Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). El spune că în ultima vreme s-a ajuns la situaţii aberante în care pământul a fost dat în plată (în sudul ţării) sau chiar donat unui cetăţean străin, aşa cum s-a întâmplat în judeţul Botoşani.

    De ce s-au dat pământurile pe mai nimic

    Preşedintele LAPAR are două explicaţii pentru faptul că românii îşi vând pământurile la preţuri derizorii: ignoranţa şi lenea. „Gândiţi-vă că au fost retrocedate foarte multe terenuri nu proprietarilor, ci moştenitorilor acestora. Mulţi dintre ei nu au avut niciodată simţul proprietăţii. Au vândut pe nimic ca să scape de o grijă, să nu mai aibă dări de plătit la primărie. Unii nu aveau mijloace să-l lucreze, iar alţii au văzut pământul ca pe o povară. S-a pornit, prin ’96-97, de la derizoriul preţ de 500.000 lei vechi pentru un hectar”, spune Laurenţiu Baciu.

    Potrivit clasamentului Eurostat, România a avut, în 2016, cel mai mic preţ de vânzare la terenurile agricole, cu o medie de 1.958 euro/ha. Spre comparaţie, terenurile din Olanda s-au vândut, în acelaşi an, cu 63.000 euro/ha. Cel mai scump pământ arabil din Europa este în Italia, în regiunea Liguria, unde preţul la hectar a fost de 108.000 euro. În intervalul 2011 – 2016, cele mai mari scumpiri ale terenurilor arabile s-au înregistrat în Cehia, Lituania, Estonia, Letonia şi Ungaria.

    Legea 17/2004, mărul discordiei

    Laurenţiu Baciu spune că „se bate” de câţiva ani să obţină sprijin parlamentar pentru modificarea Legii 17/2014, care le-a dat străinilor drepturi egale cu românii la cumpărarea terenurilor arabile. Un proiect iniţiat de MADR în acest sens zace de mai mulţi ani la Parlament, însă acum ar exista şanse, spune şeful LAPAR, să fie promovat.„Avem semnale că legea va trece până în luna iunie. Acum se află undeva la Senat şi fel de fel de personaje politice vor să o modifice în fel şi chip, fără legătură cu realitatea situaţiei. Dorim ca atunci când va ajunge la Camera Deputaţilor, care este decizională, să facem lobby în comisie şi să explicăm de ce sunt necesare modificări. Dacă ni se vor respinge propunerile, vom ieşi în stradă pentru prima dată. Fermierii români sunt decişi să modifice această lege cu ieşirea în stradă, dacă va fi nevoie”, a subliniat Laurenţiu Baciu. Şeful LAPAR a reamintit că România este singura ţară din Europa în care se mai poate cumpăra teren agricol la liber, toate celelalte state impunând diverse condiţii.

    Care sunt revendicările LAPAR

    Principalele modificări pe care membrii LAPAR le solicită în legătură cu Legea 17/2014 vizează în special accesul la cumpărarea terenurilor. Astfel, dacă amendamentele propuse vor trece, în viitor, vor putea face tranzacţii cu terenuri doar cetăţenii străini care fac dovada faptului că sunt rezidenţi în România de minimum 5 ani şi au un istoric la Fisc pe această perioadă de timp. Totodată, administratorul terenului va trebui să aibă studii – cel puţin medii – în domeniul agricol, pentru că, spune Laurenţiu Baciu „pământul este viaţă şi nu putem permite oricui să-l administreze, trebuie ţinut cont de bunele practici agricole”.

    Nu în ultimul rând, dacă cumpărătorul va fi o societate comercială, aceasta va trebui să facă dovada faptului că cel puţin 75% din activitatea sa este în agricultură şi, totodată, să se angajeze că nu schimbă destinaţia terenurilor. Şeful LAPAR a precizat că aceste propuneri au fost întocmite împreună cu un grup de experţi în domeniul legislativ, care s-au inspirat din legislaţia în vigoare din Franţa, Germania şi Olanda. Astfel, nimeni nu va putea acuza o încălcare a reglementărilor UE, crede Laurenţiu Baciu.

    Cele mai scumpe terenuri, în Banat

    Eurostat a prezentat un preţ mediu pe hectar la nivel naţional, însă nu toate terenurile din ţară se vând atât de ieftin Preţurile diferă foarte mult la nivel zonal. Cea mai scumpă zonă rămâne judeţul Timiş, unde un hectar de teren agricol s-a vândut, anul trecut, şi cu 10.000 de euro. Mai mult de o treime din terenurile agricole din acest judeţ aparţin proprietarilor străini, în special cetăţeni şi companii din Italia. Pe locul doi se situează judeţul Arad, unde s-au vândut terenuri şi cu peste 8.500 euro/ha şi Dolj, unde unele parcele au costat şi 3.300 euro/ha. Anul trecut, în România s-au vândut mai mult de 150.000 ha de teren, însemnând circa 2% din suprafaţa agricolă
    naţională.

    Pământul este un mijloc de producţie pe durată nedeterminată. Orice construcţie se dărâmă la un moment dat, dar pământul rămâne acolo şi dă roade”.

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*