Strainii cumpara pamanturile din Romania

Strainii cumpara terene agricole din Romania

Taranul roman nevoit sa emigreze, pamantul tarii fiind cumparat si lucrat de italieni sau germani. Care sunt culturile in care investesc acestia :

România a devenit o colonie alimentară, funciară și extractivă pentru țările Uniunii Europene. În istorie, coloniile ce vând materie primă și cumpără materie finită, nu rezistă mai mult de 20-30 de ani fără să le fie schimbată cultura, limba și numele țării, dezvăluie Avram Fițiu, profesor la USAMV Cluj, citat de agroinfo.ro.

Un studiu realizat de către „Transnational Institute” pentru Comisia de Agricultură din cadrul Comisiei Europene atrage atenţia asupra fenomenului de acaparare a terenurilor agricole din Europa de Est de către cetățeni străini.

Cine vrea pământ? Poftiți, luați din România!

Potrivit studiului, România este unul dintre statele care au vândut cele mai mari suprafeţe de pământ străinilor. „Concentrarea fenomenului de acaparare a terenurilor agricole din Europa de Est este în mod particular alarmantă având în vedere faptul că în tratatele de aderare la UE noile membre state din Europa de Est au obţinut perioade de tranziţie pentru liberalizarea pieţei de fond funciar (…) Informaţiile sugerează că România, Bulgaria, Ungaria şi Polonia sunt în mod particular puncte fierbinţi ale acestei probleme”, se arată în raport.

Menţionăm că în România, potrivit negocierilor pentru aderarea la UE, liberalizarea pieţei funciare a avut loc începând cu 1 ianuarie 2014, moment din care cetăţenii străini au putut cumpăra teren în ţara noastră şi pe persoană fizică, menționează economica.net

Potrivit studiului (în care se menţionează că România nu are date oficiale despre acest fenomen, autorii folosind date obţinute din diverse alte surse), în jur de 20%-30% din terenul arabil al ţării aparţine cetăţenilor străini din UE, în timp ce alte 10% aparţin unor persoane rezidente în alte state decât cele UE.

Țăranul român, nevoit să emigreze!

Studiul vorbeşte şi despre efectele acestui fenomen asupra economiei locale. Creşterea vânzărilor de teren agricol din România duce la creşterea numărului de şomeri din agricultură, dar şi a celor nevoiți să plece din ţară pentru a-şi găsi un loc de muncă în străinătate.

Modalitatea străinilor de a face agricultură se bazează pe monoculturi, folosirea intensivă a produselor chimice şi a medicamentelor (uz veterinar) în mod preventiv. Efectele apar nu numai asupra mediului şi animalelor, cât şi asupra ratei şomajului din mediul rural. Aceasta întrucât în astfel de exploataţii se lucrează cu foarte puţini oameni.

„Noul val de investitori străini, coroborat cu fuziunile dintre marile corporaţii nu fac altceva decât să crească viteza cu care oamenii din mediul rural pleacă peste graniţe pentru a-şi găsi un loc de muncă”, se mai precizează în raport.

O furnică șugubeață, vinde grâul nostru…în altă piață

Statisticile arată că cei mai mari investitori străini sunt italieni, germani, arabi, maghiari şi spanioli. Cele mai întinse culturi sunt cele de porumb, urmate de grâu şi floarea soarelui dar și culturile „bio” iar producătorii exportă peste hotare cea mai mare parte a produselor agricole obţinute.

Motivele principale pentru care străinii sunt interesați de agricultura românească se regăsesc în prețul mai mic pe hectar decât în celelalte țări europene, terenul bun pentru culturi agricole și subvențiile de care beneficiază cumpărătorii din țările UE de la guvernele lor, comparativ cu cele acordate fermierilor români.

„Amplificarea volumului tranzacţiilor de pe piaţa funciară românească are loc în contextul în care preţurile practicate în ţara noastră sunt mult mai reduse decât preţurile europene, făcând astfel foarte atractive terenurile agricole pentru capitalul străin, reprezentat atât de persoane fizice, cât şi de persoane juridice, inclusiv fonduri de investiţii“, se arată într-un studiu al Academiei Române.

Din curtea vecinilor

Ungaria, Polonia şi Lituania au limitat suprafața de teren pe care o poate achiziționa o persoană fizică străină. În Slovacia, Cehia, Ungaria, Polonia, Estonia, Lituania sunt criterii specifice pe care o persoană de altă naționalitate trebuie să le îndeplinească pentru a putea cumpăra teren: să fie căsătorită cu un cetățean al țării respective ori să fi deținut timp de 3 ani teren în arendă. În Bulgaria pot fi proprietari doar producătorii agricoli independenți care au domiciliul în țară. Ungaria a definit pământul agricol drept moștenire națională încă din timpul procesului de aderare la Uniunea Europeană.

În România, legea nu face nicio discriminare între români şi străini. Toţi cetăţenii europeni care îndeplinesc condiţiile pe care le îndeplinesc şi românii, pot cumpăra terenuri agricole în România.

O țară ușor de cumpărat care își vinde pe nimic străinilor pământul și țăranii, două bogății care, exploatate și folosite în interes propriu, ar putea asigura bunăstarea traiului din România.

Advertisement


Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*