Klaus Werner Iohannis -președinte al României

Klaus Werner Iohannis (scris și Johannis) s-a născut pe data de 13 iunie 1959 este un politician român, actualul președinte al României.
A devenit lider al Partidului Național Liberal (PNL) în 2014, după ce a fost lider al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR/DFDR) din 2002 până în 2013.

Iohannis a fost profesor de fizică și inspector școlar înainte de a intra în parte- politica timpului. Klaus  a fost ales primar al municipiului Sibiu (germană: Hermannstadt) în anul 2000, reprezentând Forumul Democrat al Germanilor din România.

Deși populația germană a orașului Sibiu, cândva predominant vorbitor de germană, a scăzut la o mică minoritate, Iohannis a câștigat o victorie surpriză și a fost reales în 2004, 2008 și 2012.
Iohannis este creditat că și-a transformat orașul într-unul dintre cele mai populare destinații turistice ale României, iar orașul a fost ales pentru a fi Capitală Culturală Europeană în 2007.

În februarie 2013, Iohannis a devenit membru al Partidului Național Liberal (PNL), acceptând o invitație a liderului liberal de atunci Crin Antonescu și a fost ales imediat Prim-vicepreședintele partidului, devenind în cele din urmă Președintele PNL în anul următor.

În octombrie 2009, patru dintre cele cinci grupuri politice din Parlament cu excepția Partidului Democrat Liberal (PDL) al președintelui de atunci Traian Băsescu, l-au propus ca candidat la funcția de prim-ministru al României.

Cu toate acestea, Băsescu a refuzat să-l nominalizeze în ciuda adoptării de către Parlament a unei declarații de susținere a candidaturii sale.
El a fost din nou candidat la funcția de prim-ministru al PNL și al PSD (PSD) la alegerile din același an.

Iohannis este primul președinte român care provine dintr-o minoritate etnică, fiind un saș transilvănean, parte a minorității germane a României, care s-a stabilit în Transilvania începând cu secolul al XII-lea. A fost ales inițial în 2014 și apoi reales în 2019.

Viața personală și profesională
Născut în centrul istoric al Sibiului într-o familie de sași transilvăneni, Klaus Iohannis este copilul cel mare al lui Gustav Heinz și Susanne Johannis. Are o soră mai mică, Krista Johannis (născută în 1963). Tatăl său a lucrat ca tehnician la o întreprindere, în timp ce mama sa era asistentă medicală. Atât părinții săi, cât și sora lui au emigrat din Sibiul natal la Würzburg, Bavaria în Germania în 1992, dobândind cetățenia acolo în baza dreptului de întoarcere acordat de germană. legea naționalității, ca majoritatea celorlalți sași transilvăneni după căderea Cortinei de Fier. A ales însă să trăiască și să lucreze în România. Din 2014, părinții lui, sora și o nepoată locuiesc în Würzburg. Iohannis a declarat că familia sa s-a stabilit în Transilvania, în România de astăzi, în urmă cu 850 de ani. După absolvirea Facultății de Fizică a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca în 1983, Iohannis a lucrat ca profesor de fizică la liceu la diferite școli și colegii din Sibiu, inclusiv, din 1989 până în 1997, la Gimnaziul Samuel von Brukenthal din Sibiu. , cea mai veche școală de limbă germană din România. Din 1997 până în 1999 a fost inspectorul şcolar general adjunct al judeţului Sibiu, iar din 1999 până la alegerea sa ca primar în anul 2000 a fost inspectorul şcolar general, şef al şcolilor publice din judeţ.

Iohannis vorbește fluent germană și română la nivel nativ și vorbește și engleza. Ortografia originală a numelui său (care este germană) este Johannis, dar numele a fost înregistrat de un oficial român ca Iohannis pe certificatul său de naștere și a folosit ambele ortografii în mod interschimbabil. În 1989, s-a căsătorit cu etnicul român Carmen Lăzurcă, profesoară de engleză la Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr din Sibiu. Nu au copii. Iohannis este și membru al Bisericii Evanghelice de Confesiune Augusta din România, biserica luterană de limbă germană din Transilvania.
Cariera politica
S-a alăturat Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR/DFDR) în 1990 și a fost membru al consiliului său de învățământ din Transilvania din 1997 și membru al consiliului local al partidului din Sibiu din 1998. În 2001, a fost ales Președinte al Forumului Democrat al Germanilor din România.

Primarul Sibiului

Iohannis în calitate de primar al Sibiului în mai 2005.
În 2000, Forumul Democrat al Germanilor din România de la Sibiu (FDGS) a decis să-l susțină ca candidat la funcția de primar. În ciuda faptului că minoritatea germană a Sibiului s-a micșorat la doar 1,6%, Iohannis a fost ales cu 69,18% din voturi și a câștigat trei realegeri la rând, obținând unele dintre cele mai mari scoruri electorale din țară: 88,69% din voturi. votează în 2004 și 83,26% în 2008. Este al doilea primar etnic german al unui oraș românesc de la Albert Dörr, care a servit între 1940 și 1945 (primul a fost Otto Helmut Mayerhoffer, care a fost ales primar al orașului Roman, între 1992 și 1996).

Minoritatea germană contemporană, mică, dar bine organizată, este destul de populară în România, unde sunt adesea privite ca muncitoare, precise și fără compromisuri. Mulți români își amintesc, de asemenea, că țara a trăit unele dintre cele mai bune momente sub regii germani în urmă cu peste un secol.

De-a lungul mandatului său de primar, a lucrat la refacerea infrastructurii orașului și la înăsprirea administrației orașului. Iohannis este, de asemenea, creditat pe scară largă pentru a transforma orașul într-una dintre cele mai populare destinații turistice ale României, datorită renovării ample a centrului vechi. În primul său mandat, Iohannis a lucrat cu un consiliu municipal format din PDSR, FDGR, PD, CDR și PRM. Din 2004, în timpul celui de-al doilea și al treilea mandat, propriul său partid, FDGR, a avut majoritatea. Din 2008, FDGR are 14 din 23 de consilieri, PDL are 4, PSD are 3, iar PNL are 2.

Iohannis a stabilit contacte cu oficiali și investitori străini. Sibiul a fost declarată Capitală Culturală Europeană a anului 2007, alături de Luxemburg (purtatorul distincției în 1995). Luxemburg a ales să împartă acest statut onorabil cu Sibiul datorită faptului că mulți dintre sașii ardeleni au emigrat în secolul al XII-lea în Transilvania din zona în care se află astăzi Luxemburg. Sibiu, sau Hermannstadt în germană, a fost construit de sașii din Transilvania, a fost timp de multe secole centrul cultural al acestui grup și a fost un oraș predominant vorbitor de germană până la jumătatea secolului al XX-lea. Mulți germani au părăsit orașul după al Doilea Război Mondial, și mai ales în 1990, la câteva luni de la căderea Cortinei de Fier.

La 7 noiembrie 2005, Iohannis a fost nominalizat drept „Personalitatea anului pentru o Românie europeană” de către organizația Eurolink – Casa Europei.
Candidatura la prim-ministru al României (susținută de PSD)
La 14 octombrie 2009, liderii grupurilor parlamentare de opoziție (Partidul Național Liberal, Partidul Social Democrat, Alianța Democrată a Maghiarilor din România, Partidul Conservator condus de Dan Voiculescu și grupul minorităților etnice mai mici), l-au propus pe Iohannis în calitate de candidat la prim-ministrul României, după ce guvernul premierului Emil Boc a căzut cu o zi înainte ca urmare a unei moțiuni de cenzură în Parlament. Provenit din afara politicii la nivel național a României, Iohannis avea o imagine de politician independent, deși partidul său (adică FDGR/DFDR) s-a aliat constant cu, iar Iohannis a militat la alegerile anterioare pentru Parlamentul European pentru Partidul Național Liberal ( PNL).

Ulterior, Partidul Național Liberal (PNL), Partidul Social Democrat (PSD), Alianța Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) și grupul de minorități etnice mici din Parlament l-au inclus pe Iohannis drept candidatul lor comun la prim-ministru al unui guvern interimar. Pe 14 octombrie, Iohannis a confirmat acceptarea candidaturii sale. Cu toate acestea, pe 15 octombrie, președintele Traian Băsescu l-a nominalizat pe Lucian Croitoru, un economist român de vârf, ca prim-ministru, și l-a însărcinat pe acesta din urmă cu formarea următorului guvern al țării.

După a doua rundă de negocieri, cu o zi înainte de nominalizarea lui Croitoru, Băsescu a remarcat: „Unele partide l-au propus pe Klaus Iohannis. Aș vrea să știți că nu am respins posibilitatea ca acesta să devină prim-ministru în condiția ca opțiunile mele să fie să fie îndreptată către alte soluții [guvernul de unitate națională]. Dar am respins o astfel de propunere pentru că vine de la PSD sau alt partid [PNL]”, referindu-se la presupusa sa constrângere de a lua în considerare o propunere a celui mai mare partid (PDL), constrângere contestată. de către celelalte partide.Opoziţia l-a criticat pe preşedinte că nu l-a desemnat pe Iohannis. Liderul social-democrat Mircea Geoană l-a acuzat pe Băsescu că încearcă să influențeze viitoarele alegeri prezidențiale organizându-le de un guvern simpatic. Crin Antonescu, liderul național-liberalilor, a promis că partidul său va deraia alte nominalizări, în afară de cele ale lui Iohannis. După nominalizarea lui Croitoru, Antonescu, candidat la prezidențiale, a declarat că l-ar numi pe Iohannis prim-ministru dacă va fi ales președinte. Trei zile mai târziu, pe 18 octombrie, Geoană a sugerat că Antonescu încearcă să-l folosească pe Iohannis ca „agent electoral” pentru candidatura lui Antonescu la președinte. Ca răspuns, Antonescu a spus presei că Iohannis „nu este genul de persoană care s-ar lăsa folosit”. Geoană și conducerea PSD au avut o a doua întâlnire cu Iohannis la București în seara zilei de 18 octombrie. UDMR, la care ziua precedentă a anunţat că va participa şi ea, a declarat dimineaţă că nu toţi conducătorii lor se află în oraş. PNL a fost prezent la întâlnirea cu reprezentanții de la nivel inferior, după ce Antonescu a anunțat dimineața că face campanie la Cluj-Napoca. La 21 octombrie, Parlamentul a adoptat cu 252 de voturi pentru (PSD, PNL, UDMR, grupări minoritare) și 2 împotrivă o declarație prin care se solicita Președintelui să-l numească pe Iohannis în funcția de prim-ministru.
În Partidul Național Liberal (PNL)
Pe 20 februarie 2013, Klaus Iohannis a intrat în PNL, anunțând acest lucru în cadrul unei conferințe de presă cu Crin Antonescu. La un congres extraordinar al PNL, a fost ales prim-vicepreședinte al partidului. În ședința din 28 iunie 2014, a fost ales Președinte al PNL cu 95% din voturi.

Candidatura la Presedintele Romaniei

Klaus Iohannis și adversarul său PSD Victor Ponta la o dezbatere TV la Realitatea TV, 11 noiembrie 2014
În 2009, Iohannis declarase că ar putea candida la funcția de Președinte al României, deși nu în acel an.[36] În plus, fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu a mai declarat la 27 octombrie 2009 și din nou la 23 aprilie 2010 că și-ar dori să-l vadă pe Iohannis să devină fie prim-ministru, fie președinte al României cândva în viitor.

PNL și PDL au început în vara anului 2014 proceduri de întărire a dreptei politice. Cele două partide vor fuziona în cele din urmă sub numele de PNL, dar au mers la alegeri într-o alianță: Alianța Creștin-Liberală (în română: Alianța Creștin-Liberală). Pe 11 august, alianța l-a ales pe Iohannis drept candidat pentru alegerile prezidențiale din noiembrie și astfel a fost înregistrat ca candidat oficial la președinție. Într-un interviu de la sfârșitul lunii august 2014, Iohannis s-a descris ca un politruk care candida la președinția României. Ulterior, a primit 30,37% din voturi în primul tur, terminând pe locul doi și, în consecință, calificându-se în turul doi. În turul doi din 16 noiembrie a fost ales Președinte al României cu 54,43% din voturile exprimate.
Iohannis a preluat mandatul pe 21 decembrie, când mandatul lui Traian Băsescu s-a încheiat. Campania lui prezidențială s-a concentrat pe combaterea corupției și pe îmbunătățirea sistemului de justiție. Iohannis este, de asemenea, un susținător al unei politici externe puternic pro-occidentale. Referitor la unirea Republicii Moldova cu România, mult discutată în campania electorală, Iohannis a afirmat că „este ceva pe care doar Bucureștiul îl poate oferi și doar Chișinăul îl poate accepta”, iar această „relație specială trebuie cultivată și sporită mai ales de noi. statul român]”. La preluarea mandatului, Iohannis și-a suspendat calitatea de membru al Partidului Național Liberal; Constituția României nu permite președintelui să fie membru oficial al unui partid politic pe durata mandatului său.

Un proiect de lege puternic contestat propus de Nicolae Păun, liderul Partidului Romilor, privind amnistia unor contravenții și grațierea unor pedepse a fost respins de Camera Deputaților la inițiativa lui Klaus Iohannis și a partidului pe care l-a condus după PNL. a cerut Comisiei Judiciare de 17 ori să respingă proiectul de lege.

Colaborarea cu premierul socialist Victor Ponta a fost lăudată de ambele părți la începutul mandatului, dar s-a deteriorat ulterior o dată cu vizitele externe ale șefului Executivului, fără a-l informa pe Președinte, dar mai ales cu urmărirea penală a lui Victor Ponta pentru 22 de ani. presupuse acuzații de corupție, care l-au determinat pe Iohannis să-și ceară demisia șefului Guvernului. Relațiile cu Parlamentul au mers la fel. Iohannis a criticat Parlamentul că i-a apărat pe parlamentari respingând cererile Direcției Naționale Anticorupție de ridicare a imunității, ca în cazul senatorului PSD Dan Șova sau a premierului Victor Ponta. În ceea ce privește sistemul judiciar, Klaus Iohannis pledează pentru o luptă susținută împotriva corupției. La fel, Iohannis și-a exprimat nemulțumirea față de încercările de modificare a Codului Penal. În contextul politicii externe, Iohannis și Andrzej Duda, președintele Poloniei, au creat Bucharest Nine în cadrul unei întâlniri între ambii la București din 4 noiembrie 2015. Anexarea Crimeei ucrainene de către Rusia și intervenția țării în estul Ucrainei sunt principalele motivul înființării organizației. Are nouă membri, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia.
De la intrarea în funcție, președintele Klaus Iohannis și-a făcut obiceiul să țină consultări cu partidele parlamentare. Prima rundă de consultări a avut loc pe 12 ianuarie, scopul acestor discuții fiind un acord politic care să asigure, până în 2017, un prag minim de 2% din PIB pentru Ministerul Apărării, acord semnat de toate părțile. A doua rundă de consultări a vizat prioritățile legislative ale sesiunii parlamentare: votul în diaspora, finanțarea campaniilor electorale și a partidelor și ridicarea imunității parlamentare. Pentru că Parlamentul nu și-a pus în aplicare angajamentele asumate la 28 ianuarie, Iohannis a organizat o nouă serie de consultări privind starea legilor electorale, dar și privind respingerea cererilor Justiției de încuviințare a arestării sau urmăririi penale a parlamentarilor. Subiectele altor întâlniri dintre președinte și partide s-au concentrat pe pachetul legislativ Big Brother și strategia națională de apărare.
Poziții politice
Unirea României și Moldovei
În ceea ce privește unirea României și Republicii Moldova, Klaus Iohannis a declarat în campania prezidențială din 2014 că unificarea este ceva pe care doar Bucureștiul îl poate oferi și doar Chișinăul îl poate accepta. „Dacă cetățenii moldoveni vor unirea cu România, atunci nimeni nu-i poate opri”, a afirmat Klaus Iohannis. După alegeri, poziția sa a fost atenuată, subliniind că, în acest moment, România ar trebui să sprijine Moldova pentru a-și consolida drumul pro-european. Președintele Klaus Iohannis a spus că o posibilă unificare a României și Republicii Moldova ar putea fi discutată în acest moment, lucrurile merg bine și stabilesc în cele două țări.
Autonomia minorității maghiare
În martie 2017, un subgrup al comunității secuilor de etnie maghiară din sud-estul Transilvaniei a lansat o petiție prin care cere autonomie pentru regiunea lor, susținând autonomie politică și administrativă, propriul președinte ales și drapel, precum și recunoașterea maghiarului ca o limbă oficială alături de română. Iohannis, într-o vizită în regiune în iulie, a avertizat împotriva descentralizării și a creării de regiuni bazate pe originea etnică a locuitorilor. El a susținut în schimb o cooperare mai mare și îmbunătățită între români și maghiari „ca singura soluție pentru noi”, subliniind reformele administrative locale și dezvoltarea regiunii.

La 28 aprilie 2020, un proiect de lege care favorizează autonomia Ținutului Secuiesc, depus de doi deputați ai Alianței Democrate a Maghiarilor din România (UDMR) în decembrie 2019, a fost adoptat tacit de Camera Deputaților, camera inferioară a Parlamentului România, în care Partidul Social Democrat (PSD) a deținut o pluralitate de locuri și toate în timp ce Partidul Național Liberal a condus un guvern minoritar. Proiectul de lege a fost adoptat automat după ce a depășit termenul de dezbatere de 45 de zile. La 29 aprilie, Klaus Iohannis a criticat adoptarea proiectului într-un discurs de televiziune, declarând „în timp ce noi… luptăm cu pandemia de coronavirus,… PSD… luptă în birourile secrete ale parlamentului pentru a da Transilvania maghiarilor” . În discursul său, a folosit limba maghiară într-o manieră batjocoritoare: Bună ziua, dragi români; jó napot kívánok [„ziua bună” în maghiară], PSD.” În aceeași zi, proiectul a fost respins în Senat, atât senatorii PNL, cât și senatorii PSD votând în favoarea respingerii.

Discursul președintelui a fost întâmpinat cu critici pe scară largă. Ministrul maghiar de Externe și Comerț, Péter Szijjártó, a descris declarațiile lui Iohannis drept „deosebit de necivilizate și potrivite pentru incitarea la ură” și i-a cerut președintelui României să arate „mai mult respect față de maghiari”. La rândul său, ministrul român de externe Bogdan Aurescu a calificat declaraţiile lui Szijjártó „provocatoare şi inadecvate”. Într-un interviu radio, premierul ungar Viktor Orbán a reacționat și el la discurs, spunând „nu am auzit niciodată astfel de replici din România, nici măcar în cele mai rele, mai antidemocratice, tumultoase vremuri”. Comentariile președintelui au fost criticate și de membrii partidelor de opoziție din România, PSD și ALDE, dar și de încrederea și oferta USR (care susține guvernul minoritar PNL din 2019).[86] Iohannis a fost amendat cu 5.000 de lei de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) pentru discriminare și încălcarea dreptului la demnitate pe criterii de etnie/naționalitate.

Legea educației din Ucraina
Iohannis a criticat legea educației din 2017 a Ucrainei, care face ucraineană singura limbă de învățământ în școlile de stat, și și-a anulat vizita la Kiev în octombrie 2017. Iohannis a spus că noua lege a educației a Ucrainei „va limita drastic accesul minorităților la educația în limba lor maternă. . Suntem profund raniti de asta. Avem multi romani in Ucraina.”

Anticorupție
Președintele Klaus Iohannis este un susținător al luptei împotriva corupției în România. De la venirea la putere în noiembrie 2014, a transmis mai multe mesaje de sprijin procurorilor care investighează cazuri sensibile împotriva politicienilor acuzați de corupție. Una dintre pozițiile sale importante a fost pe 25 februarie 2016 la ședința anuală a Direcției Naționale Anticorupție: „De la an la an, activitatea Direcției Naționale Anticorupție a devenit mai eficientă pe măsură ce numărul cazurilor investigate și complexitatea, precum și finalul. decizii privind confiscarea și recuperarea bunurilor din infracțiune.Sunteți un model de instituție funcțională și ați creat un standard de performanță.Prin munca și realizările, ați câștigat aprecierea cetățenilor români care doresc să trăiască într-o societate justă, într-o tara fara coruptie, institutiile, aleg sa-i reprezinte si cei care indeplinesc functii publice sunt de fapt in slujba poporului.Rezultatele obtinute de dumneavoastra in combaterea coruptiei, apreciate si dincolo de granitele Romaniei sunt o garantie ca procesul de intarire a democratiei si a guvernarii drept în România sunt pe drumul cel bun. Sunt convins că vom fi din ce în ce mai puternici în aplicarea principiului constituțional Plecăm ca nimeni să nu fie deasupra legii și să ne aliniem practica consacrată în țările cu democrații care pun cetățeanul în centrul oricărei politici”, a declarat Klaus Iohannis.

El a respins cererile de suspendare a șefului Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Laura Codruța Kövesi.

Drepturi LGBT
În ceea ce privește drepturile LGBT și recunoașterea uniunilor între persoane de același sex din România, Iohannis nu și-a exprimat clar părerea.
Societatea românească nu este încă pregătită pentru un răspuns cert. Nu voi da un răspuns, dar în calitate de președinte sunt dispus să deschid problema spre discuție. Trebuie să acceptăm că orice minoritate are drepturi și că o majoritate este puternică atunci când protejează minoritatea.
Cu toate acestea, pledează pentru acceptarea diferențelor și diversității: „nimeni nu trebuie persecutat pentru că aparține unui alt grup sau este diferit”.

În ceea ce privește inițiativa de modificare a articolului 48 din Constituție (interzicerea căsătoriilor homosexuale) începută de Coaliția pentru Familie, Iohannis a reiterat conceptele de toleranță și acceptare reciprocă. “Este greșit să dai ascultare sau să mergi pe calea fanatismului religios și a solicitărilor de ultimatum. Nu cred în ele și nu le susțin. Cred în toleranță, încredere și deschidere către ceilalți”, a spus Iohannis într-o conferință de presă. Astfel, Iohannis este primul oficial de rang înalt din țară care a deschis discuția despre căsătoriile între persoane de același sex. Reacția sa a fost lăudată de presa internațională, inclusiv de The Washington Post, în timp ce organizațiile religioase și conservatoare din România i-au criticat poziția cu privire la drepturile LGBT.

Migrația
Iohannis a spus că migrația „trebuie controlată” și „afectează obiceiurile românești” și a susținut frontierele externe europene mai puternice. Iohannis a acceptat cota de migrație stabilită pentru țara sa de UE, dar a spus că se opune în continuare ca cotele obligatorii să fie stabilite de comisie.