Cererea de aderare a Ucrainei la NATO va fi un subiect important pe ordinea de zi a summitului NATO de marți. Summitul are loc la Vilnius, capitala Lituaniei, una dintre cele trei națiuni baltice din zona Rusiei care au fost ocupate de Uniunea Sovietică la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Lituanienii, letonii și estonienii înțeleg Ucraina. Aceștia, împreună cu Polonia, care se consideră și ea o fostă victimă a agresiunii rusești, cer ca Ucraina să primească o aderare rapidă la NATO după o eventuală încetare a focului cu Moscova.

Toți cei 31 de membri ai NATO care participă la summitul de la Vilnius, Lituania, sunt de acord că Ucraina nu poate adera la alianța militară în timpul războiului pentru că acest lucru ar duce la un conflict direct cu Rusia.

Președintele ucrainean, Volodymyr Zelensky, a declarat că nu se așteaptă ca Kievul să adere la bloc până după război, dar dorește ca summitul să dea un “semnal clar” cu privire la candidatura Ucrainei.

Potrivit președintelui american Joe Biden: “Nu cred că există o unanimitate în cadrul NATO cu privire la aducerea sau nu a Ucrainei în familia NATO acum, în acest moment, în mijlocul unui război”.

El a subliniat că aderarea Ucrainei ar însemna că “dacă războiul continuă, atunci suntem cu toții în război. Suntem în război cu Rusia, dacă ar fi cazul”.


Mai mulți membri NATO din Europa de Est fac presiuni pentru o aderare rapidă a Ucrainei la NATO dar acest lucru ar putea duce la un conflict direct cu Rusia, care dispune de arme nucleare.

Președintele Biden a vorbit duminică cu Erdogan, într-o încercare de ultim moment de a-l convinge să renunțe la opoziția sa față de aderarea Suediei.


În ajunul summitului de la Vilnius, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a convocat o întâlnire între președintele turc și prim-ministrul suedez Ulf Kristersson.


Majoritatea diplomaților cred că liderul turc își folosește influența pentru a obține concesii din partea alianței, inclusiv, eventual, vânzarea de avioane F-16 de către SUA.

Un alt membru NATO – Grecia, vrea asigurări că Ankara nu va folosi avioanele furnizate de americani pentru a-i încălca suveranitatea.

Președintele Turciei a declarat că țara sa va susține candidatura Suediei la NATO dacă Uniunea Europeană va deschide negocierile de aderare pentru țara sa. Turcia este membră a NATO și are drept de veto asupra oricărei noi țări care se alătură grupului.


De asemenea, Ungaria a întârziat în ceea ce privește susținerea candidaturii suedeze, dar a declarat că nu va întârzia procesul dacă Turcia își schimbă poziția.

Recep Tayyip Erdogan a declarat că își va prezenta cererea la summitul NATO din Lituania, care va avea loc la sfârșitul acestei săptămâni.

El a adăugat că l-a informat pe președintele american Joe Biden despre intențiile sale. Recep Tayyip Erdogan a scris pe Twitter:

La Madrid, am decis să actualizăm planurile de apărare ale alianței și am avut în vedere aprobarea acestora la summitul de la Vilnius.

În acest proces, în ciuda eforturilor de a împinge afacerea în sus, am acționat ca întotdeauna cu solidaritatea alianței.

La Vilnius, vom evalua activitatea desfășurată pentru a intra într-o nouă etapă a eforturilor NATO în lupta împotriva terorismului.

Voi repeta apelul nostru către aliații care impun sancțiuni și restricții Turciei să se întoarcă rapid de la această greșeală.

Progresul procesului de aderare a Suediei la NATO depinde de îndeplinirea aspectelor înscrise în Acordul tripartit.

Vrem ca toate promisiunile făcute și semnate față de noi să fie respectate.

Vom reafirma la Vilnius, împreună cu aliații noștri, importanța pe care o acordăm alianței, într-un moment în care amenințările sunt în creștere.

Cu această ocazie, subliniem un fapt; Aproape toate țările membre NATO sunt membre ale Uniunii Europene.

Fac un apel la țările care au ținut Turcia la ușa UE timp de peste 50 de ani:

Veniți mai întâi, deschideți calea Turciei în Uniunea Europeană; Să deschidem calea Suediei, așa cum am deschis-o și pentru Finlanda.

Îmi doresc ca vizita noastră în Lituania să fie benefică pentru țara, alianța și regiunea noastră.


El a ajutat la intermedierea Inițiativei pentru cereale din Marea Neagră de anul trecut, care permite Ucrainei să exporte produse agricole din porturile sale.

Turcia a ajutat la menținerea în viață a acordului, în ciuda amenințărilor frecvente ale Rusiei de a se retrage.


Turcia a iritat Kremlinul prin furnizarea de drone armate Ucrainei iar oficialii ruși au fost furioși la sfârșitul când Turcia a permis ca cinci foști comandanți ai garnizoanei ucrainene de la Mariupol să zboare înapoi la Kiev la finalul unei vizite a președintelui ucrainean Volodymyr Zelensky.


Într-o intervenție la CNN, președintele Biden a declarat că cererea de aderare a Ucrainei este “prematură”.

Joe Biden s-a întâlnit cu prim-ministrul Rishi Sunak în Downing Street, unde au discutat despre faptul că SUA au oferit Ucrainei bombe cu dispersie.

Unii aliați pun sub semnul întrebării decizia SUA de a trimite bombe cu dispersie pentru a sprijini țara în apărarea sa împotriva invaziei Rusiei.

Rishi Sunak nu l-a criticat în mod direct pe Biden în legătură cu bombele cu dispersie, dar guvernul a reiterat poziția Marii Britanii de a fi semnat Convenția privind munițiile cu dispersie, un tratat internațional care interzice producerea sau utilizarea acestor arme.

Canada, Spania și Noua Zeelandă și-au exprimat îngrijorarea cu privire la trimiterea controversatelor arme către forțele armate ale Kievului, iar chiar și democrații de top au criticat decizia Casei Albe.

Noua Zeelandă, a declarat duminică că munițiile ar putea provoca “pagube uriașe oamenilor nevinovați”.


Biden a numit relația dintre SUA și Marea Britanie “solidă ca o stâncă”, iar Rishi Sunak a spus că cele două țări sunt “cei mai fermi aliați”.

Rishi Sunak i-a urat bun venit lui Joe Biden pe Downing Street pentru a cincea întâlnire în tot atâtea luni între cei doi lideri mondiali.


Se crede că cei doi au dezvoltat o relație caldă de când Rishi Sunak a devenit prim-ministru, o schimbare față de relația pe care o avea Joe Biden cu Boris Johnson, pe care l-a numit o “clonă fizică și emoțională” a lui Donald Trump.

Președintele american Joe Biden a sosit cu elicopterul și a fost întâmpinat de ambasadorul SUA la Londra, Jane Hartley
Președintele american Joe Biden a sosit cu elicopterul și a fost întâmpinat de ambasadorul SUA la Londra, Jane Hartley

Ambasada SUA la Londra este misiunea diplomatică a Statelor Unite ale Americii în Regatul Unit.

Ambasada a fost înființată în 1785, la scurt timp după ce Statele Unite și-au câștigat independența față de Marea Britanie.

Președintele Joe Biden a respins afirmațiile potrivit cărora ar fi “anti-britanic” – după o zi în care s-a întâlnit cu Regele Charles și a băut ceai cu premierul Rishi Sunak.

Biden s-a întâlnit cu premierul britanic Rishi Sunak pe Downing Street în această dimineață, după ce aseară a sosit pe aeroportul Stansted din Londra la bordul Air Force One.

Ambasada a fost deschisă în 2017, înlocuind ambasada anterioară din Grosvenor Square. Noua ambasadă este situată în Nine Elms, o zonă de regenerare din sudul Londrei.

Președintele american Joe Biden s-a întâlnit cu Regele Charles la Castelul Windsor, în cadrul unei vizite scurte în Marea Britanie.

Președintele american Biden a primit un salut regal și a ascultat imnul național al SUA interpretat de galezii galezi înainte de a intra în castel pentru discuții.

SUA urmează să transfere arme în Ucraina, care de la sfârșitul războiului din Vietnam, mii de laoțieni, dintre care aproape jumătate sunt copii, au fost uciși sau răniți de muniție neexplodată. SUA afirmă că a primit asigurări din partea Ucrainei că munițiile nu vor fi folosite în Rusia sau în zonele urbane.

De asemenea, președintele Biden a purtat luni discuții separate cu Regele Charles la Castelul Windsor – prima întâlnire a celor doi de când regele a fost încoronat oficial în luna mai.

“Președintele are un respect enorm pentru angajamentul regelui în special în ceea ce privește problema climei. El a fost o voce clară în această problemă”, a declarat duminică consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Jake Sullivan, reporterilor la bordul Air Force One.

Cei doi s-au întâlnit cu finanțatori și donatori pentru a discuta despre finanțarea combaterii schimbărilor climatice. Au fost prezenți secretarul pentru energie, Grant Shapps, și John Kerry, trimisul special al lui Biden pentru climă.

Joe Biden a aterizat la Vilnius, în Lituania, pentru conferința NATO.

 

Secretarul General Adjunct al NATO, Mircea Geoană: „La Summitul de la Vilnius va fi aprobată o nouă generație de planuri de apărare NATO”

Secretarul General Adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat, într-un interviu acordat emisiunii „Observator” a postului de televiziune Antena 1, că, la Summitul Alianței de la Vilnius (Lituania), va fi aprobată „o nouă generație de planuri de apărare în NATO”, denumite generic „planuri regionale de apărare”.

Înaltul oficial a precizat că aceste planuri „sunt împărțite în trei zone geografice: o zonă nordică, o zonă centrală și o zonă sudică, din care fac parte Marea Neagră și Marea Mediterană.”

„Este o veste foarte bună pentru România, reconfirmă valența multiregională și rolul pivot al țării noastre la confluența unor zone de mare importanță strategică pentru NATO și pentru Uniunea Europeană.

Este o schimbare profundă a modului în care ne pregătim pentru eventuale situații neplăcute. Vorbim de mult mai multe trupe ale țărilor NATO arondate către comandanții militari NATO în caz de criză, conflict sau, Doamne ferește, ceva mai sever”, a explicat Mircea Geoană.


El a punctat că, potrivit noilori planuri regionale de apărare, „țările NATO vor pune la dispoziția comandanților Alianței undeva spre 300.000 de militari gata să intervină, echipați, pregătiți.”

În marja Summitul NATO de la Vilnius, care se va desfășura între 11 și 12 iulie 2023, Mircea Geoană, alături de Secretarul General Jens Stoltenberg, vor avea întâlniri bilaterale cu președintele SUA, Joe Biden, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski,  premierul australian, Anthony Albanese, cel neo-zeelandez, Chris Hipkins, precum și cu premierul Japoniei, Fumio Kishida.


Secretarul General Adjunct al NATO va prezida reuniunea miniștrilor de externe din Republica Moldova, Georgia și Bosnia- Herțegovina, precum și ceremonia semnării, de către țările baltice, a unui protocol de asociere în domeniul apărării antirachete comune.

El va participa, alături de premierul canadian Justin Trudeau, la ceremonia de semnare a unui memorandum care vizează înființarea unui centru de excelență în domeniul securității climatice.

Leave A Reply