Close Menu
    Trending
    Thursday, October 24

    Maghiarii din Ucraina se răzvrătesc împotriva lui Orban după ce SUA limitează drepturile de viză pentru Ungaria

    maghiaromaniaBy Updated: DIASPORA No Comments8 Mins Read
    Președintele Rusiei Vladimir Putin și premierul Ungariei
    Președintele Rusiei Vladimir Putin și premierul Ungariei

    Maghiarii sunt cea mai mare dintre zecile de minorități etnice care alcătuiesc această regiune diversă din punct de vedere istoric, încadrată într-un colț al Munților Carpați între România, Ungaria, Polonia și Slovacia.


    Maghiarii din Ucraina se răzvrătesc împotriva lui Viktor Orban după ce SUA limitează drepturile de viză pentru Ungaria din cauza riscului de securitate.


    Statele Unite au limitat drastic participarea Ungariei la un sistem de scutire de vize pentru că nu a reușit să abordeze problemele de securitate semnalate de Washington.

    Peste un milion de persoane au obținut pașapoarte maghiare în cadrul unui plan de acordare rapidă a cetățeniei introdus în 2011. După ce Rusia a anexat Crimeea și părți din estul Ucrainei din 2014, Kievul a încercat să stimuleze identitatea națională.

    Premierul naționalist al Ungariei, Viktor Orban, și partidul său de extremă-dreapta Fidesz au primit un mesaj de felicitare pe mesageria Telegram după ce au rămas la conducerea Ungariei, potrivit Kremlinului, din partea președintelui rus Vladimir Putin.
    Premierul naționalist al Ungariei, Viktor Orban, și partidul său de extremă-dreapta Fidesz au primit un mesaj de felicitare pe mesageria Telegram după ce au rămas la conducerea Ungariei, potrivit Kremlinului, din partea președintelui rus Vladimir Putin. Orban i-a criticat pe birocrații de la Bruxelles și pe președintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, numindu-i “adversari”.

    A adoptat în 2017 o lege care restrânge drepturile minorităților, inclusiv în domeniul educației, dar acest lucru a înfuriat comunitatea maghiară și a determinat-o să îl susțină pe Orbán și de la invazia la scară largă de anul trecut, majoritatea maghiarilor din Zakarpattia s-au răzgândit.

    SUA afirmă că sistemul, introdus după venirea la putere a lui Viktor Orban, este predispus la “breșe de securitate”.

    Normele vor reduce drastic drepturile de intrare în cadrul Sistemului electronic de autorizare a călătoriilor (Esta).

    Cei care folosesc sistemul vor avea dreptul la o singură intrare, a adăugat ambasada SUA la Budapesta.

    În mod normal, Esta permite intrări multiple de până la 90 de zile fără viză pentru turism sau plăcere.

    Un oficial american, care a vorbit sub anonimat pentru presa americană, a declarat că multe dintre pașapoarte au fost eliberate fără cerințe stricte de verificare a identității.

    Aceștia au afirmat că unele dintre ele au fost acordate unor infractori care reprezentau o amenințare la adresa securității.

    Ministerul de Interne al Ungariei a declarat că restricțiile pun în pericol siguranța maghiarilor și a afirmat că Washingtonul “se răzbună pe maghiari”.

    Măsura vine în contextul în care relațiile dintre Ungaria și partenerii săi occidentali sunt la un nivel scăzut.

    David Vig, șeful Amnesty International în Ungaria, a declarat că încălcările drepturilor omului au crescut de când un raport al UE din 2018 a declanșat acțiuni împotriva guvernului lui Orban.


    Patruzeci de țări se află în sistemul Esta. Ungaria este singura națiune care se confruntă cu restricții.

    Guvernul lui Orbán a oferit comunității maghiare sprijin cultural și financiar, inclusiv o cale rapidă de obținere a cetățeniei și un program controversat de acordare a pașapoartelor UE.

    Acest lucru i-a determinat pe mulți să părăsească Zakarpattia și să caute o viață mai bună în alte țări europene.

    După ce Viktor Orban a devenit prim-ministru în 2011, Ungaria a început să ofere un program simplificat de naturalizare celor care își revendică ascendența maghiară și care locuiesc în străinătate.

    Marea majoritate au fost luate de etnici maghiari care trăiesc în Ucraina, România și Serbia.

    Cei etnici maghiari care trăiesc în străinătate susțin partidul său de dreapta Fidesz, care a obținut 93,89% din voturile din diaspora în 2022.

    Premierul naționalist al Ungariei, Viktor Orban, și partidul său de extremă-dreapta Fidesz au primit un mesaj de felicitare pe mesageria Telegram după ce au rămas la conducerea Ungariei, potrivit Kremlinului, din partea președintelui rus Vladimir Putin.


    Orban i-a criticat pe birocrații de la Bruxelles și pe președintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, numindu-i “adversari”.

    Un centru cultural maghiar din Zakarpattia a fost atacat de două ori în 2018. Deși nimeni nu a fost rănit, SBU, agenția de informații a Ucrainei, a lansat o amplă investigație, iar președintele rus Putin cu Moscova a încercat să alimenteze tensiunile etnice.


    Ambasada SUA a declarat că această măsură a fost luată ca urmare a “deciziei Ungariei de a nu aborda pe deplin vulnerabilitățile de securitate create de implementarea anterioară a procesului său simplificat de naturalizare”.

    Ambasada a adăugat că SUA s-au angajat în “eforturi extinse de-a lungul mai multor ani” pentru a rezolva ceea ce a numit “probleme de securitate de lungă durată care decurg din procesul de naturalizare simplificat al Ungariei”.

    În Ucraina trăiesc comunități etnice românești, maghiare și poloneze de când au fost redesenate liniile teritoriale în urma Primului și celui de-al Doilea Război Mondial.


    În urma declarării independenței Ucrainei în 1991, aproximativ 400.000 de vorbitori de limbă română au devenit cetățeni ucraineni.

    Bucureștiul și Budapesta au solicitat modificarea unei legi care limitează predarea limbilor minoritare în școli și au subliniat că candidatura Kievului la aderarea la UE se bazează pe toleranța etnică.

    Când mareșalul Ion Antonescu a venit la putere în septembrie 1940, a adus Garda de Fier în cadrul guvernului, creând Statul Național Legionar. În ianuarie 1941, în urma rebeliunii legionare, Antonescu a folosit armata pentru a suprima mișcarea, distrugând organizația; comandantul acesteia, Horia Sima, împreună cu alți lideri, au fugit în Germania. Odată ajunsă la putere, de la 14 septembrie 1940 până la 21 ianuarie 1941, Legiunea a ridicat nivelul legislației antisemite deja dure și a continuat, cu impunitate, o campanie de pogromuri și asasinate politice. La 27 noiembrie 1940, peste 60 de foști demnitari sau oficiali au fost executați în închisoarea Jilava în așteptarea procesului. A doua zi, istoricul și fostul prim-ministru Nicolae Iorga și teoreticianul economic Virgil Madgearu au fost asasinați; au fost încercări de asasinat asupra foștilor prim-miniștri și susținători ai lui Carol, Constantin Argetoianu, Guță Tătărescu și Ion Gigurtu, dar aceștia au fost eliberați din mâinile poliției legionare și puși sub protecție militară.
    La 21 iunie 1941, Antonescu a semnat un decret prin care cerea ca toți evreii cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani care locuiau între râurile Siret și Prut să fie deportați în lagărul de concentrare de la Târgu Jiu, în sudul României.

    Aprobarea legii, care a fost adoptată cu 324 de voturi pentru și două abțineri, l-a determinat pe președintele României, Klaus Iohannis, să-l sune la începutul lunii ianuarie pe omologul său ucrainean, Volodymyr Zelenskiy, pentru a-i cere Kievului “să identifice rapid soluții pentru a aborda și remedia” preocupările Bucureștiului cu privire la această legislație.

    Autoritățile ucrainene au susținut în repetate rânduri că schimbările nu au fost o încercare de a eroda limbile minoritare, ci mai degrabă un efort de a consolida identitatea ucraineană și de a introduce un sentiment de coeziune în afacerile cotidiene din întreaga țară.

    Atât România, cât și Ungaria, care au comunități etnice importante pe teritoriul ucrainean, au reacționat cu furie la o nouă lege care reglementează minoritățile, adoptată de parlamentul de la Kiev la 13 decembrie, care ratifică în mare parte legislația din 2017 care limitează cantitatea de educație pe care elevii o vor primi în limbile lor materne.

    Până atunci, minoritățile etnice din Ucraina aveau dreptul de a studia în propriile limbi la grădiniță, la gimnaziu și la liceu, ucraineana fiind lăsată pe margine.  Legea, care poate fi încă modificată, nu oferă nicio garanție că cetățenii vor fi asistați de serviciile publice în propriile lor limbi.

    În Ucraina de dinainte de război, aproape 600.000 de persoane aparțineau comunităților moldovenești, românești sau maghiare expatriate, potrivit recensământului din 2001.

    Guvernul lui Orban a provocat reacția SUA și a aliaților prin reticența sa de a aproba candidatura Suediei la aderarea la NATO, iar UE și-a exprimat în mod constant îngrijorarea cu privire la regresul democratic din această țară,

    Anul trecut, parlamentul UE a votat pentru aprobarea unui raport care îl acuza pe Orban de crearea unei “autocrații electorale”, care s-a angajat în atacuri împotriva libertății presei, a drepturilor LGBT și a independenței sistemului judiciar.

    Budapesta a respins concluziile, iar ministrul de externe Peter Szijjarto a calificat raportul drept o “insultă”.

    Related Posts:

    Keep Reading

    Add A Comment
    Leave A Reply