La scurt timp după miezul nopții, ora locală, locuitorii din opt sate din estul României au început să primească pe telefoane mesaje care îi avertizau cu privire la “posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian înconjurător”.

“Păstrați-vă calmul! Adăpostiți-vă în subsoluri sau în adăposturile de protecție civilă”, se spunea în mesaj. “În absența unui adăpost, rămâneți în interiorul casei, departe de ferestre și de pereții exteriori”.

Aceasta a precizat că avertismentul a fost emis din cauza unor “posibile cazuri de impact al dronelor” în zonele din jurul orașelor Tulcea și Nufaru. Alerta a fost ridicată la ora locală 05:00 (03:00 BST), a adăugat acesta.

Ministerul român al Apărării a declarat că a detectat un grup de drone care se îndreaptă spre porturile ucrainene, chiar peste Dunăre de România, pe care Rusia le-a vizat din ce în ce mai mult în ultimele săptămâni.


Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat că atacul, pe care Ministerul Apărării îl investighează, ar fi o încălcare gravă a suveranității României.

Cel mai apropiat oraș ucrainean de România este Cernăuți. Acesta este situat în sud-vestul Ucrainei, în Carpații Orientali, la granița dintre Carpați și Câmpia Europei de Est, la 40 km de granița cu România.

Ambasadorul rus la București a fost convocat miercuri seară la Ministerul român de Externe pentru a i se spune că incursiunile cu drone sunt inacceptabile.

Ucraina a declarat joi că a atacat două nave de patrulare rusești și a distrus un sistem sofisticat de apărare aeriană în vestul Crimeei ocupate.

Volodymyr Zelensky vrea să elimine dominația și controlul Moscovei în regiunea Mării Negre. Granița dintre România și Ucraina a fost stabilită în 1940, în urma Pactului Molotov-Ribbentrop.


Frontiera a fost modificată în 1947, după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Ucraina a susținut că fragmente de drone rusești au aterizat pe teritoriul României în timpul acelui atac, dar România a negat la momentul respectiv că acest lucru s-a întâmplat.

De la invazia rusă în Ucraina în februarie 2022, granița dintre România și Ucraina a fost un punct de intrare important pentru refugiații care fug de război.

Guvernul român a oferit asistență umanitară refugiaților și a depus eforturi pentru a consolida securitatea la frontieră


Ministrul român al Apărării, Angel Tilvar, a vizitat regiunea Deltei Dunării, în apropiere de granița cu Ucraina, și a anunțat că au fost găsite mai multe piese ale unei drone.

Ministerul ucrainean de Externe anunțase că drone Shahed “au căzut și au detonat” în România duminică seara, după ultimul atac rusesc asupra portului ucrainean Izmail.


Premierul român Marcel Ciolacu a declarat că țara sa nu este vizată: “Nu ne atacă nimeni, oameni buni! Haideți să calmăm nervii populației, că altfel o să înnebunim cu toții”.

“Avem doar niște resturi de la o dronă care a fost lovită de armata ucraineană”, a spus el.

Rusia a atacat instalațiile portuare ucrainene de-a lungul Dunării, încercând să împiedice Ucraina, unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de grâu și porumb, să folosească fluviul pentru a-și exporta cerealele.


Disputa dintre România și Ucraina a avut loc în timp ce liderii ruși și turci au purtat discuții cu privire la revigorarea unui acord care permitea Ucrainei să exporte cereale în siguranță prin Marea Neagră.

Atacurile au avut loc la o zi după ce Kievul a declarat că a avariat grav un submarin rusesc și o navă de debarcare aflată în reparații în urma unui atac cu rachete asupra unui șantier naval din portul Sevastopol din Crimeea, unde se află Flota rusă din Marea Neagră.


Articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord reprezintă principiul apărării colective care leagă statele membre ale NATO.

Acesta prevede că un atac împotriva unuia sau mai multora dintre ele în Europa sau în America de Nord va fi considerat un atac împotriva tuturor.


Acest lucru înseamnă că, dacă un membru NATO este atacat, toți ceilalți membri NATO sunt obligați să îi vină în ajutor.

Această obligație poate fi îndeplinită printr-o varietate de mijloace, inclusiv prin forță militară, sancțiuni economice sau sprijin politic.

Ambasadoarea Statelor Unite, Julianne Smith, a declarat în trecut că SUA nu sprijină atacurile împotriva Rusiei.


Articolul 5 a fost invocat o singură dată în istoria NATO, după atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 împotriva Statelor Unite.

Ca răspuns la aceste atacuri, membrii NATO au trimis trupe în Afganistan pentru a ajuta Statele Unite să lupte împotriva regimului taliban.

Invocarea articolului 5 a fost un moment important în istoria NATO, deoarece a arătat angajamentul alianței față de apărarea colectivă.

De asemenea, a arătat importanța NATO pentru Statele Unite, deoarece Statele Unite au putut conta pe sprijinul aliaților săi în urma atacurilor.

Leave A Reply