În urma invaziei în forță a Rusiei în Ucraina, NATO și-a consolidat prezența în partea estică a Alianței, inclusiv cu noi grupuri de luptă multinaționale, o prezență aeriană și maritimă mai mare și zboruri regulate de supraveghere.

F-16 Fighting Falcons, personalul și echipamentul de sprijin din cadrul Escadrilei 52 de vânătoare, Baza Aeriană Spangdahlem, Germania, vor opera de la Baza Aeriană Fetesti.

Aeronavele și echipajele suplimentare vor lucra îndeaproape cu aliații din regiunea Mării Negre pentru a consolida securitatea regională în timpul tensiunilor actuale cauzate de consolidarea militară a Rusiei în apropierea Ucrainei.

Președintele ucrainean Volodymyr Zelenskiy, într-un discurs în Parlamentul din Canada, a adresat mulțumiri sincere Canadei pentru ajutorul acordat în războiul împotriva Rusiei, afirmând că ajutorul acordat de Ottawa a contribuit la salvarea a mii de vieți.

Guvernul liberal al premierului Justin Trudeau a fost unul dintre cei mai vocali susținători ai apărării Ucrainei împotriva invaziei rusești din februarie 2022.


Președintele american Joe Biden a decis să trimită rachete americane cu rază lungă de acțiune, cunoscute sub numele de ATACMS, în Ucraina, înainte ca președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy să viziteze SUA.

Aeronavele vor efectua o serie de manevre de antrenament aer-aer cu aliații NATO pentru a consolida interoperabilitatea și pentru a îmbunătăți legătura de comunicații necesară pentru executarea operațiunilor aeriene multinaționale.

Patru avioane de vânătoare F-16 ale Forțelor Aeriene ale SUA au sosit la Baza Aeriană de la Fetești, în România, la 22 septembrie 2023, din Germania, pentru a consolida și mai mult poliția aeriană a NATO în regiunea Mării Negre.


“Salut desfășurarea de către Statele Unite a unor avioane de vânătoare F-16 suplimentare pentru misiunea de poliție aeriană a NATO în România”, a declarat purtătorul de cuvânt interimar al NATO, Dylan White.

“Acest lucru trimite un mesaj clar că vom proteja fiecare aliat. În timp ce Rusia își continuă războiul brutal de agresiune împotriva Ucrainei, am asistat la o serie de lovituri asupra infrastructurii ucrainene foarte aproape de teritoriul NATO. Rămânem vigilenți și în contact strâns cu Aliații din regiune”, a adăugat el.

Ucraina a folosit rachete Storm Shadow britanice și franceze cu rază lungă de acțiune, precum și rachete ghidate Himars americane cu rază mai scurtă de acțiune, pentru a lovi logistica, depozitele de arme și posturile de comandă rusești.


Consilierul pe probleme de securitate națională al SUA, Jake Sullivan, a declarat că Biden “vorbește în mod constant atât cu militarii săi, cât și cu omologii săi din Europa și cu ucrainenii înșiși” despre nevoile de pe câmpul de luptă “și apoi despre ceea ce pot oferi Statele Unite, asigurându-se în același timp că suntem capabili să ne asigurăm propriile nevoi de descurajare și apărare”.


Premierul Justin Trudeau a promis că va sprijini Ucraina “atât timp cât va fi nevoie” împotriva invaziei Rusiei și are sprijinul tuturor partidelor în acest demers.

Trudeau a declarat că Canada va oferi un ajutor militar suplimentar de 650 de milioane de dolari canadieni pe o perioadă de trei ani pentru a furniza Ucrainei 50 de vehicule blindate. Ottawa ar urma să trimită instructori pentru a-i ajuta pe piloții ucraineni pe avioanele de luptă occidentale F-16.


Forțele aeriene ucrainene au lansat două rachete Storm Shadow care au lovit sediul Flotei ruse a Mării Negre din Sevastopol, Crimeea, care se află sub ocupație.

Patru avioane de luptă F16 ale Forțelor Aeriene ale SUA au sosit la Baza Aeriană de la Fetești, în România, pentru a consolida și mai mult poliția aeriană a NATO în regiunea Mării Negre.


Forțele Aeriene Române operează avioanele multirol F-16 Fighting Falcon, după ce România a semnat un contract cu Portugalia pentru avioane de luptă F-16 A/B Block și MLU în 2013 și cu Norvegia a fost anunțat în 2021.

Din 2014, Alianța NATO a pus în aplicare măsuri de asigurare cu scopul de a asigura stabilitatea regională și de a asigura aliații în urma anexării Crimeei de către Rusia.

Un instrument din acest set de măsuri este conceptul de eAP, care demonstrează solidaritatea și hotărârea colectivă a NATO, precum și capacitatea acesteia de a-și adapta și scala misiunile defensive și postura de descurajare ca răspuns la o situație de securitate în evoluție.

Se pare că România a început procesul intern de achiziționare a avionului de luptă F-35 Joint Strike Fighter. F-35 a zburat pentru prima dată în 2006 și a intrat în serviciu cu F-35B al Corpului de Infanterie Marină al SUA în iulie 2015, urmat de F-35A al Forțelor Aeriene ale SUA în august 2016 și de F-35C al Marinei SUA în februarie 2019.

În prezent, F-35 este operat de 13 țări, iar alte opt țări sunt în curs de comandă.

La 2 februarie 2022, președintele României și-a declarat intenția de a achiziționa avionul de luptă F-35 de a cincea generație, ca parte a modernizării Forțelor Aeriene, care intenționează să cheltuiască în total 9,8 miliarde de euro până în 2026 pentru a-și spori capacitățile de apărare.

La 11 aprilie 2023, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din România a aprobat planul de achiziție a F-35. Acest proces poate dura cel puțin 5 ani, iar capacitatea operațională pentru F-35 ar urma să fie atinsă după 2030.


Polonia a decis să prelungească interdicția asupra importurilor de cereale ucrainene. Premierul polonez i-a spus vineri lui Zelenskiy să nu-i “insulte” pe polonezi, menținând o retorică dură la adresa Kievului înaintea alegerilor din 15 octombrie.

Zelenskiy a înfuriat aliați săi de când Rusia a invadat Ucraina în februarie anul trecut atunci când a declarat în cadrul Adunării Generale a Națiunilor Unite de la New York că Kievul face eforturi pentru a păstra rutele terestre pentru exporturile de cereale, dar că “teatrul politic” din jurul importurilor nu face decât să ajute Moscova.


Polonia și-a intensificat retorica împotriva Ucrainei dincolo de o dispută comercială legată de cereale, președintele Andrzej Duda comparând țara devastată de război cu o persoană care se îneacă și se agață de salvator, punându-și viața în pericol.

“Ucraina se comportă ca o persoană care se îneacă și se agață de tot ce are la dispoziție”, a declarat Duda jurnaliștilor polonezi marți la New York. “O persoană care se îneacă este extrem de periculoasă, capabilă să te tragă în adâncuri… pur și simplu îneacă salvatorul”.

Ungaria și Polonia au condus o coaliție de țări din Europa Centrală și de Est care au extins restricțiile unilaterale asupra importurilor de produse alimentare ucrainene, în ciuda faptului că UE a fost de acord să le ridice.

Leave A Reply