Migranții din Africa care caută o viață mai bună în Europa au fost o problemă sensibilă pentru țările membre ale Uniunii Europene din Marea Mediterană, folosind Grecia, Spania și Italia ca puncte de intrare.
Aceasta va fi un subiect foarte important în alegerile europene din iunie, iar membrii și instituțiile UE încearcă să impună reformele mult așteptate în materie de azil și migrație în parlamentul blocului înainte de scrutin.
Partidele din mainstream speră că noile norme le vor permite să respingă argumentele anti-migranți susținute de grupurile populiste și de extrema dreaptă.
Italy will set up camps in Albania for asylum seekers that made their way across the Mediterranean, in a deal slammed by rights groups. pic.twitter.com/wwMc5mP7hf
— DW News (@dwnews) February 22, 2024
Parlamentarii albanezi au aprobat un acord cu Italia pentru găzduirea imigranților. În cadrul unui acord pe cinci ani anunțat în noiembrie, Albania va adăposti până la 36.000 de migranți pe an, în timp ce Roma le va procesa rapid cererile de azil.
Deputații albanezi au ratificat joi un acord pentru a reține, pe teritoriul țării, până la 36.000 de migranți prinși de autoritățile italiene în Marea Mediterană, în fiecare an.
The Parliament today ratified the agreement of cooperation against illegal migration between Albania and Italy! Albania is standing together with Italy by choosing to act like an EU member state and agreeing to share a burden that Europe should face united as a whole family…
— Edi Rama (@ediramaal) February 22, 2024
Votul a fost adoptat cu 77 de voturi pentru și zero împotrivă în camera de 140 de locuri, membrii opoziției stând în afara scrutinului.
Albania a acceptat să găzduiască pe teritoriul său două centre de procesare a migranților care vor fi gestionate în totalitate de Italia, în cadrul unui acord care îi îngrijorează pe mulți activiști pentru drepturile omului.
Cu toate acestea, Uniunea Europeană consideră acordul ca fiind un posibil model pentru viitor.
Welcomed FM @IgliHasani of Albania on his first visit to India.
Spoke about developing our economic contacts. #RaisinaDialogue2024 pic.twitter.com/jn7VFiWtz8
— Dr. S. Jaishankar (@DrSJaishankar) February 22, 2024
Italia se plânge de mult timp că nu primește suficient ajutor din partea partenerilor săi din UE în ceea ce privește gestionarea migranților care sosesc pe coastele sale din nordul Africii.
Premierul de dreapta al Italiei, Giorgia Meloni, dorește să arate că ia măsuri, în condițiile în care sosirile au crescut cu 55% în acest an, ajungând la aproape 160.000 – deși sunt încă mult sub nivelurile atinse în timpul crizei din 2015.
Centrele se vor afla sub jurisdicția juridică italiană, vor fi construite pe cheltuiala Italiei și ar trebui să se deschidă în această primăvară, a declarat anul trecut premierul italian Giorgia Meloni.
“Albania este alături de Italia, alegând să acționeze ca un stat membru al UE și acceptând să împartă o povară pe care Europa ar trebui să o înfrunte unită ca o întreagă familie în fața unei provocări îndrăznețe care transcende diviziunile tradiționale de stânga și de dreapta”, a declarat premierul albanez Edi Rama.
Prim-miniștrii Italiei și Albaniei au declarat anterior, în noiembrie, într-o conferință de presă comună, că centrele vor găzdui migranții salvați pe mare de ambarcațiunile italiene, dar nu și pe cei care au ajuns la țărm.
Acordul dintre Italia și Albania este primul de acest fel încheiat între o țară membră a Uniunii Europene și un stat din afara UE.
Este similar cu un plan stabilit de Regatul Unit de a trimite solicitanții de azil în Rwanda, care a fost oprit după ce o instanță l-a considerat ilegal.
Meloni a scris : “Mulțumesc prim-ministrului @ediramaal, instituțiilor și poporului albanez pentru prietenie și colaborare”.
Il Parlamento albanese ha ratificato oggi l’accordo di cooperazione con l’Italia contro l’immigrazione clandestina e il traffico di esseri umani.
Grazie al Primo Ministro @ediramaal, alle istituzioni e al popolo albanese per la loro amicizia e collaborazione. https://t.co/u7nw9rZnSV— Giorgia Meloni (@GiorgiaMeloni) February 22, 2024
Atunci când Giorgia Meloni a candidat pentru a deveni primul șef de guvern de extremă dreapta din Italia de după război, ea și-a îmbibat campania câștigătoare în retorica ideologică ascuțită a suveranității naționale, a “familiilor tradiționale” și a fricii de imigranți.
Premierul Italiei, Giorgia Meloni “Sunt Giorgia, sunt femeie, sunt mamă, sunt italiancă, sunt creștină,” – Italy’s Prime Minister Giorgia Meloni “I am Giorgia, I am a woman, I am a mother, I am Italian, I am Christian,” pic.twitter.com/etDSGpH6jB
— Radio Click Romania EX- Radio East Europe (@RadioRomaniaUK) August 28, 2023
Meloni a ignorat faptul rolul militanților neofasciști în cel mai sângeros atac terorist comis vreodată în Italia – atentatul cu bombă din 1980 de la gara din Bologna.
În timpul campaniei, Meloni a păstrat distanța față de dictatura lui Benito Mussolini, declarând că “dreapta italiană a predat fascismul la istorie de zeci de ani”.
Giorgia Meloni, i-a transmis un avertisment dur lui Silvio Berlusconi că riscă să își piardă influența înainte de a muri.
Silvio Berlusconi a declarat că, dacă ar fi în locul premierului italian Giorgia Meloni, nu s-ar fi întâlnit cu președintele ucrainean așa cum a făcut-o aceasta.
Liderul partidului Forza Italia a acuzat Ucraina pentru război, adăugând că îl judecă pe Volodymir Zelensky “foarte, foarte negativ”.
Berlusconi, obișnuia să controleze guvernul de coaliție de dreapta al lui Meloni și a fost un prieten și aliat de lungă durată al președintelui rus Vladimir Putin.
Meloni a fost descrisă ca fiind apropiată de Viktor Orbán, prim-ministrul Ungariei și liderul Fidesz, de Rishi Sunak, prim-ministrul britanic și liderul conservatorilor și de partidul hindus indian al lui Narendra Modi, Partidul Bharatiya Janata (BJP).
Războiul lui Putin împotriva Europei și a Ucraineihttps://t.co/qcp1xNzrMY pic.twitter.com/ELaICo5TSe
— Click Romania (@ClickRomania) February 18, 2022
Conform legislației postbelice, promovarea fascismului și a simbolismului acestuia – inclusiv salutul cu brațul drept, cunoscut și sub numele de salutul roman – este pedepsită cu până la 12 ani de închisoare.
Violența a fost larg răspândită în Italia la sfârșitul anilor 1970, în timpul unei perioade de atentate cu bombă, asasinate și răpiri comise de grupuri de extremă dreapta și de extremă stânga, cum ar fi Brigăzile Roșii.
Thousands of people gathered in Tirana, Albania to protest against Prime Minister Edi Rama’s left-wing government and demand the release of opposition leader Sali Berisha. pic.twitter.com/u6LchDcBUq
— DW News (@dwnews) February 22, 2024
Poliția antiteroristă studiază înregistrările video cu sute de persoane care ar fi făcut saluturi fasciste în masă în timpul unui eveniment comemorativ la Roma.
Memorialul a marcat aniversarea morții, în 1978, a trei activiști de extremă dreapta din Frontul Tineretului, aripa tânără a partidului postbelic format din foști fasciști.
Premierul Giorgia Meloni se află sub presiune pentru a condamna evenimentul, la care au participat membri ai partidului său de guvernământ, Frații din Italia.
#RossellaBrescia #Piantedosi #Sanremo2023 #murgia #TiSilenzioPerché #renzi #salvini
QUALI CAMERATI?! OH, SIAMO NEL 2022
“Per tutti i camerati caduti. Presente” poi i saluti fascisti in via di Acca Larentia, a Roma, di fronte all’ex sede del Movimento Sociale Italiano. pic.twitter.com/NafVMoFVfO— Roberto Avventura (@RobertoAvventu2) January 8, 2023