Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat că va intra în cursa pentru a deveni următorul lider al alianței militare NATO, formată din 32 de țări, subliniind apropierea țării sale de Ucraina și amenințarea Rusiei.
Uniunea Sovietică, oficial Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice, a fost un stat succesor al Imperiului Rus. În 1991, Federația Rusă a luat naștere în urma destrămării Uniunii Sovietice, devenind Federația Rusă independentă.
Războiul lui Putin împotriva Europei și a Ucraineihttps://t.co/qcp1xNzrMY pic.twitter.com/ELaICo5TSe
— Click Romania (@ClickRomania) February 18, 2022
Împreună, Rusia, Statele Unite, Regatul Unit, Franța, China, India, Pakistan, Israel și Coreea de Nord dețin un număr total estimat de aproximativ 13 000 de arme nucleare, dintre care majoritatea sunt de multe ori mai puternice decât arma nucleară aruncată asupra Hiroshimei.
Liderii NATO sunt numiți prin consens, ceea ce înseamnă că toți membrii trebuie să fie de acord cu o decizie finală.
NATO a fost creată de 12 țări din Europa și America de Nord la 4 aprilie 1949.
Franța, Rusia și Regatul Unit sunt singurele țări europene care dețin arme nucleare, dar Statele Unite au focoase nucleare stocate sau găzduite în alte 5 națiuni:
Turcia, Italia, Belgia, Germania și Olanda.
Statele Unite insistă că păstrează controlul operațional al acestor arme, dar staționarea lor în aceste țări ajută la planificarea războiului nuclear american.
Numărul total de focoase nucleare deținute de Coreea de Nord și Israel nu este confirmat.
S-a estimat că Coreea de Nord deține suficient material fisionabil pentru a dezvolta între 40-50 de arme individuale, în timp ce Israelul are material pentru până la 200, cu un număr estimat de 90 de focoase existente.
Kaliningrad este un oraș din Rusia, situat pe coasta Mării Baltice, între Polonia și Lituania. A fost cunoscut sub numele de Königsberg timp de secole sub dominația prusacă și a fost puternic reconstruit după cel de-al Doilea Război Mondial.
https://t.co/dBJzhf3Q0i pic.twitter.com/FIZYT7irEr
— Radio Click Romania EX- Radio East Europe (@RadioRomaniaUK) August 4, 2023
Cunoscut anterior sub numele de Königsberg, Kaliningrad a făcut parte din Germania până când Armata Roșie a preluat controlul asupra lui de la naziști în 1945.
A fost cedată Uniunii Sovietice după încheierea războiului din Europa. Orașul și portul maritim este în prezent o exclavă a Federației Ruse, detașată prin uscat de restul Rusiei.
https://t.co/8kZsLc075S pic.twitter.com/nYuZeVS8oy
— Click Romania (@ClickRomania) March 13, 2024
Pactul de la Varșovia, oficial Tratatul de prietenie, cooperare și asistență reciprocă, a fost un tratat de apărare colectivă semnat la Varșovia, Polonia, între Uniunea Sovietică și alte șapte republici socialiste din Blocul Estic din Europa Centrală și de Est în mai 1955, în timpul Războiului Rece.
The President of Romania @KlausIohannis is in the race for @NATO Secretary General! PNL and myself fully support his candidacy and wish him to become the first Eastern-European leader to hold this office.
— Nicolae Ionel Ciucă (@NicolaeCiuca) March 12, 2024
În Europa de Vest, termenul de Bloc Estic se referea, în general, la Uniunea Sovietică și la țările din Europa Centrală și de Est din cadrul Comecon (Germania de Est, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, România, Bulgaria și Albania).
https://t.co/xuJ2ZXM4QV pic.twitter.com/ZvmqYuW1xe
— Click Romania (@ClickRomania) August 30, 2022
Mihail Gorbaciov a fost un politician sovietic și rus care a fost ultimul lider al Uniunii Sovietice din 1985 până la dizolvarea țării în 1991.
Iranul a recunoscut că a efectuat un atac cu rachete și drone în vestul Pakistanului.https://t.co/tLg3hld3aN pic.twitter.com/0Nw5njUIjq
— Click Romania (@ClickRomania) January 18, 2024
El a retras trupele din războiul sovieto-afgan și s-a angajat în summituri cu președintele Statelor Unite, Ronald Reagan, pentru a limita armele nucleare și a pune capăt Războiului Rece.
Vladimir Putin nu va participa la înmormântarea lui Mihail Gorbaciov https://t.co/cQ4IKbY64A pic.twitter.com/MWnBi0W9KQ
— Click Romania (@ClickRomania) September 1, 2022
După ce a demisionat de la președinție, a devenit un critic vocal al președinților ruși Boris Elțîn și Vladimir Putin și a făcut campanie pentru mișcarea social-democrată din Rusia.
Țările membre fondatoare ale NATO au fost: Belgia, Canada, Danemarca, Franța, Islanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Regatul Unit și Statele Unite.
În 1966, președintele Charles de Gaulle a decis să retragă Franța din structura militară integrată a NATO.
După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, găsirea unor modalități de integrare a Republicii Federale Germania în structurile de apărare vest-europene a reprezentat o prioritate.
Inițial, Franța a propus crearea unei Comunități Europene de Apărare – o soluție europeană la problema germană. Senatul francez s-a opus acestui plan și propunerea a căzut, lăsând aderarea la NATO drept singura soluție viabilă.
https://t.co/xQhJ3FC2DB pic.twitter.com/mtjyTxLQFd
— Click Romania (@ClickRomania) December 3, 2022
Suedia a devenit cel mai nou membru al NATO (7 martie 2024), după ce a depus instrumentul de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord la guvernul Statelor Unite la Washington DC.
Comisia Europeană intenționează să discute cu membrii Uniunii Europene despre utilizarea activelor rusești înghețate în interesul Ucrainei, a declarat vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis.
How it started How it’s going
— NATO (@NATO) March 11, 2024
“Politica ușilor deschise” a NATO se bazează pe articolul 10 din tratatul fondator. Orice decizie de a invita o țară să se alăture Alianței este luată de Consiliul Nord-Atlantic pe baza unui consens între toți aliații. Nicio țară terță nu are un cuvânt de spus în aceste deliberări.
My vision for NATO’s future: https://t.co/HGqI9MtSqw
— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) March 12, 2024
România a aderat la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) la 29 martie 2004, ca urmare a deciziei luate la Summit-ul de la Praga, în noiembrie 2002.
De atunci, alte 20 de țări au aderat la NATO prin 10 runde de extindere (în 1952, 1955, 1982, 1999, 2004, 2009, 2017, 2020, 2023 și 2024).
Odată cu aderarea Suediei, NATO numără în prezent 32 de țări printre membrii săi.
In August 2014, Romanian President Traian Băsescu called on NATO countries to send arms to the Ukrainian army. pic.twitter.com/YoE62wIyfi
— Click Romania (@Click_Romania) July 14, 2023
România, stat membru al Uniunii Europene și al NATO, a majorat cheltuielile pentru apărare la 2,5% din produsul intern brut ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina.
Polonia cheltuiește deja 4% din propria producție economică pentru apărare, dublu față de ținta actuală de 2% din NATO.
Un avion militar rusesc de transport s-a prăbușit, cu 15 persoane la bord, în timpul decolării de la o bază aeriană din vestul Rusiei, potrivit Ministerului Apărării.
Numărul de atacuri cu drone ucrainene crescut de la începutul războiului la fel și numărul de accidente aviatice. pic.twitter.com/KsSYh6DFPp— Click Romania (@Click_Romania) March 12, 2024
SUA vor trimite arme militare în valoare de 300 de milioane de dolari Ucrainei, inclusiv muniție și rachete antiaeriene, a anunțat Casa Albă.
Anunțul privind ajutorul vine în contextul în care președintele Joe Biden îi primește la Casa Albă pe președintele Poloniei, Andrzej Duda, și pe premierul Donald Tusk, în semn de sprijin pentru Ucraina.
After independence, we would pursue the removal of nuclear weapons from Scotland as quickly and as safely as possible.
Scotland’s position would be similar to the approach of most NATO member countries, which neither possess nor host nuclear weapons. https://t.co/W7tHsJt9yP pic.twitter.com/MYke5cCstp
— Scottish Government (@scotgov) March 11, 2024
Anul trecut, România a inaugurat un centru internațional de pregătire pentru piloții de avioane F-16 din țările aliate și alți parteneri, inclusiv Ucraina.
Klaus Werner Iohannis, este un politician român, fizician și fost profesor de fizică, care ocupă funcția de președinte al României din 2014.
Just arrived in Kyiv. pic.twitter.com/fFJhyMd0tK
— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) June 16, 2022
În februarie, Statele Unite, Marea Britanie, Franța și Germania l-au susținut pe premierul olandez Mark Rutte pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg la șefia NATO, plasându-l pe acesta într-o poziție puternică pentru a câștiga conducerea alianței transatlantice.
https://t.co/23QmKf6nRI#Suedia a aderat oficial la alianța #NATO pic.twitter.com/QyoZpoeiy9
— Click Romania (@Click_Romania) March 7, 2024
În Olanda, discuțiile de coaliție pentru formarea unui nou guvern, care durează de obicei săptămâni sau luni, au eșuat în februarie, iar liderul extremei drepte olandeze, Geert Wilders, a declarat luni că s-a întâlnit cu președintele israelian Isaac Herzog și a promis sprijin total Israelului în lupta împotriva terorismului.
I just had a great meeting in Amsterdam with the President of Israel @Isaac_Herzog. I told him I am proud that he visits the Netherlands and that Israel has, and always will have, my full support in its fight against terror. #Israel #Herzog pic.twitter.com/LBft3ieYlG
— Geert Wilders (@geertwilderspvv) March 11, 2024
Iohannis a declarat că va concura pentru acest post, susținând că statele est-europene au nevoie de o mai bună reprezentare în rolurile de conducere euroatlantice.
“A sosit momentul… ca țara noastră să își asume o mai mare responsabilitate în cadrul structurilor de conducere euroatlantice”, a declarat Iohannis reporterilor.
“Cred că NATO trebuie să își reînnoiască perspectiva asupra misiunii sale. Europa de Est are o contribuție valoroasă în discuțiile și deciziile NATO. Cu o reprezentare echilibrată, puternică și influentă din această regiune, Alianța va putea lua cele mai bune decizii pentru a răspunde nevoilor și preocupărilor tuturor statelor membre.”
Thank you for the invitation and the kind words, President @realDonaldTrump ! pic.twitter.com/YuroGK0yHy
— Orbán Viktor (@PM_ViktorOrban) March 9, 2024
Donald Trump nu va da “nici un ban” Ucrainei dacă va câștiga alegerile prezidențiale din SUA, a declarat liderul Ungariei după discuțiile cu candidatul republican.
Danemarca a anunțat că va trimite aproximativ 336 de milioane de dolari în muniție și artilerie în Ucraina.
Nederland en Oekraïne staan zij aan zij; we laten hen niet in de steek. Dat was mijn boodschap vandaag tijdens mijn bezoek aan Oekraïne. pic.twitter.com/QWywUTXjfw
— Mark Rutte (@MinPres) March 1, 2024
Mark Rutte a declarat la conferința de la Munchen că Europa ar trebui să ajute mai mult Ucraina, deoarece este în interesul său, și să înceteze cu “toate aceste văicăreli și plângeri despre Trump”.
Influenţa ruşilor in politica britanicahttps://t.co/FZ9mIN1LWG pic.twitter.com/8FvN48Fce0
— Click Romania (@Click_Romania) March 15, 2020
Viktor Orban, care a pledat împotriva sancțiunilor impuse Rusiei și a amânat acordarea unui ajutor de aproximativ 50 de miliarde de euro din partea Uniunii Europene către Kiev, s-a întâlnit cu Donald Trump în Florida și l-a susținut pe acesta să revină la Casa Albă.
President @realDonaldTrump was a president of peace. He commanded respect in the world, and created the conditions for peace. During his presidency there was peace in the Middle East and peace in Ukraine. We need him back more than ever! Thank you for the invitation, Mr.… pic.twitter.com/4nSqwoYxMV
— Orbán Viktor (@PM_ViktorOrban) March 10, 2024
“El nu va da niciun ban în războiul dintre Ucraina și Rusia. De aceea, războiul se va încheia”, a declarat premierul Ungariei, stat membru al NATO și UE.
Comisia Europeană intenționează să “contribuie la reducerea deficitului de finanțare al Ucrainei, cu plăți stabile și previzibile ale Uniunii Europene până în 2027”, a declarat vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis.
La 12 februarie, Consiliul Uniunii Europene a anunțat decizia sa de clarificare a obligațiilor depozitarilor centrali de valori mobiliare care dețin activele și rezervele Băncii Centrale a Rusiei înghețate ca urmare a măsurilor restrictive ale UE.
Încălcând practica obișnuită pentru un lider în vizită, Viktor Orban nu s-a întâlnit cu Joe Biden, actualul președinte american, pe care Budapesta îl consideră un critic neprietenos al autocraticului Orban.
— Donald J. Trump (@realDonaldTrump) January 6, 2021
Ungaria l-a convocat pe ambasadorul american la Budapesta, David Pressman, din cauza comentariilor președintelui american, Joe Biden, care a spus că premierul Viktor Orbán dorește o dictatură.
Péter Szijjártó, ministrul de externe al Ungariei, a respins cuvintele președintelui american Biden ca fiind “minciuni”.
❗FM Péter Szijjártó: We are not obliged to tolerate such lies from anyone, including @JoeBiden.
The minister revealed that following Joe Biden’s controversial remarks about @PM_ViktorOrban, Hungary summoned @USAmbHungary for evidence of the alleged statements.
… pic.twitter.com/afx6xzq1QQ— Zoltan Kovacs (@zoltanspox) March 12, 2024
Într-o conferință de presă de marți, el a declarat că ambasadorul american la Budapesta, David Pressman, a fost convocat și s-a întâlnit cu un oficial maghiar de rang înalt mai devreme în cursul zilei.
“I-am cerut ambasadorului să ne arate citatul, cu locația și ora”, a spus Szijjártó, negând că Orbán a spus vreodată ceea ce a descris Biden. “Aceasta este o insultă foarte gravă”.
Szijjártó a continuat: “Nu suntem obligați să acceptăm astfel de minciuni din partea nimănui, chiar dacă acea persoană este președintele Statelor Unite”.
Suspectii in cazul Skripal: “Noi eram doar turiști în Salisbury”https://t.co/4DQHKW4t7w pic.twitter.com/XeE3k7ERZJ
— Click Romania (@Click_Romania) September 13, 2018