Președintele rus, Vladimir Putin, a pus mâna pe putere în cadrul unor alegeri în care Kremlinul s-a asigurat că Președintele Federației Ruse nu va avea un adversar credibil, oferindu-i o victorie zdrobitoare.

Ministrul britanic de externe, Lordul David Cameron, a condamnat “organizarea ilegală de alegeri pe teritoriul ucrainean”.

Vorbind după rezultatele alegerilor, Putin a lăudat China pentru succesul său pe scena mondială și a declarat că relațiile dintre China și Rusia sunt durabile și că este sigur că vor fi mai puternice în anii următori.

Sancțiunile împotriva Chinei sunt sortite eșecului, a adăugat el. Putin a mai spus că nu există democrație în Occident, inclusiv în Statele Unite. Sistemul electoral este mai transparent în Rusia decât în SUA, a adăugat el.


El revendică o victorie zdrobitoare în alegerile din Rusia și se află la putere în Rusia de mai mult timp decât orice alt conducător de la dictatorul sovietic Iosif Stalin încoace.

Prim-ministrul Indiei, Narendra Modi, i-a trimis un mesaj de felicitare lui Vladimir Putin și i-a transmis salutări acestuia pentru realegerea în funcția de președinte al Rusiei.


Premierul indian a declarat că așteaptă cu nerăbdare să stimuleze legăturile dintre cele două părți. Modi a calificat relația dintre India și Rusia drept “specială și privilegiată”, pe care promite să o dezvolte în continuare.

Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat că va sprijini regiunea autonomă a Republicii Moldova

Găgăuzia, o regiune din sudul Moldovei este populată în principal de etnici turci și a primit autonomie de la Chișinău la scurt timp după prăbușirea Uniunii Sovietice.


Cel mai bogat om din Rusia, Mihail Hodorkovski a fost arestat în 2003 pentru acuzații de fraudă despre care spune că au fost inventate de Putin și aliații săi și a petrecut un deceniu în închisoare.

El a cerut ca toți cei care participă să poarte culorile Rusiei anti-război, care sunt alb și albastru. “Este un act politic, un flash mob politic pentru a arăta că suntem mulți”, spune el.


“Cel mai important rezultat al oricăror alegeri din Rusia este legitimitatea”, a declarat Vladimir Putin în fața înalților oficiali electorali ruși la reședința sa de lângă Moscova.

“Aceasta este baza stabilității politice.” Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a descris ulterior decizia de a candida ca fiind “absolut spontană”.

Vladimir Putin a declarat că victoria sa va permite Rusiei să consolideze societatea și arată că Rusia a avut dreptate să-și aleagă calea actuală.

Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, a declarat că “dictatorul rus simulează alte alegeri”.

La aceste alegeri se vor adăuga încă șase ani și liderul rus nici măcar nu s-a deranjat să facă campanie.

Germania a calificat-o drept o “pseudo-alegere” sub conducerea unui conducător autoritar care se bazează pe cenzură, represiune și violență.

Președintele francez Emmanuel Macron, a crezut că ar putea evita un război la scară largă dacă ar discuta cu Vladimir Putin.


Putin a obținut cel mai mare rezultat din istoria post-sovietică a Rusiei, potrivit unui sondaj la ieșirea de la urne realizat de institutul de sondare a opiniei publice (FOM), într-un scrutin denunțat de Statele Unite ca fiind “evident că nu este nici liber, nici corect”.


După numărarea a 50% din voturi, comisia electorală rusă a afirmat că Putin conducea cu 87,34% din voturi. Pe locul al doilea s-a clasat candidatul Partidului Comunist, Nikolai Kharitonov.

Voturile din “noile teritorii” ocupate de Rusia în Ucraina, unde autoritățile electorale au declarat că au existat aproximativ 4,6 milioane de potențiali alegători.


În decembrie anul trecut, în cadrul unei mari ceremonii militare de decernare a premiilor, Vladimir Putin, liderul Rusiei de 24 de ani, a anunțat publicul rus că va candida din nou la președinție.


Susținătorii celui mai înverșunat dușman politic al lui Putin, Alexey Navalny, care a murit luna trecută într-o închisoare din Arctica, au făcut apel la ruși să iasă la protestul “Prânz împotriva lui Putin” pentru a-și arăta dezacordul față de un lider pe care îl consideră un autocrat corupt.

Într-o întâlnire din 10 mai 2017, Donald Trump a vorbit cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, și cu ambasadorul în SUA, Serghei Kislyak, despre o amenințare teroristă
Într-o întâlnire din 10 mai 2017, Donald Trump a vorbit cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, și cu ambasadorul în SUA, Serghei Kislyak, despre o amenințare teroristă

Rușii nu pot influența rezultatul unor alegeri prestabilite, a declarat Navalny cu două săptămâni înainte de a fi declarat mort – dar dacă se vor prezenta la secțiile de votare toți în același timp, Kremlinul ar putea să întrevadă cât de mulți oameni doresc să pună capăt dominației de peste două decenii a lui Putin asupra Rusiei.

Cei mai importanți oficiali care probabil își vor păstra posturile din cauza războiului din Ucraina sunt ministrul apărării, Serghei Shoigu, și ministrul de externe, Serghei Lavrov.

Experții ruși se așteaptă ca Vladimir Putin să remanieze funcțiile guvernamentale de rang înalt, urmând ca în cercul puterii să fie aduse persoane mai tinere.

Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare împotriva președintelui Vladimir Putin, acuzându-l de crimă de război pentru deportarea ilegală a sute de copii din Ucraina.


Acordurile de la Minsk din Belarus au fost o serie de acorduri internaționale care au urmărit să pună capăt războiului din Donbas, purtat între grupurile armate separatiste rusești și Forțele Armate ale Ucrainei, în care forțele regulate rusești au jucat un rol central.

Președintele rus Vladimir Putin nu încearcă să împingă Belarusul să se alăture războiului din Ucraina, a declarat președintele belarus Alexander Lukașenko într-un interviu online publicat în 2023.
Vladimir Putin cu președintele Republicii Belarus, Alexander Lukașenko, care în 2020 a obținut 80% din voturi la alegerile prezidențiale din Belarus.
Primul, cunoscut sub numele de Protocolul de la Minsk, a fost redactat în 2014 de Grupul trilateral de contact pentru Ucraina, format din Ucraina, Rusia și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), cu medierea liderilor Franței și Germaniei în așa-numitul Format Normandia.

După discuții extinse la Minsk, în Belarus, acordul a fost semnat la 5 septembrie 2014 de către reprezentanții Grupului trilateral de contact și, fără recunoașterea statutului lor, de către liderii de atunci ai autoproclamatelor Republică Populară Donețk (RPD) și Republica Populară Luhansk (RPL).

Acest acord a urmat multiplelor încercări anterioare de a pune capăt luptelor din regiune și a avut ca scop punerea în aplicare a unei încetări imediate a focului.

Leave A Reply