Cu sediul la Haga, în Țările de Jos, Europol sprijină cele 27 de state membre ale Uniunii Europene în lupta lor împotriva terorismului, a criminalității informatice și a altor forme grave de criminalitate organizată.

Europol colaborează cu numeroase state partenere din afara UE și organizații internaționale care dispune de instrumentele și resursele de care are nevoie pentru a-și îndeplini rolul de a face Europa mai sigură.


Rețea de traficanți pakistanezi prinsă în România care facilita intrarea ilegală în UE a unor cetățeni bengalezi, egipteni și pakistanezi prin obținerea de vize de muncă frauduloase

Europol a sprijinit investigația în cadrul planului operațional semnat cu România în ceea ce privește criza ucraineană. Europol a facilitat schimbul de informații și a oferit coordonare operațională și sprijin analitic.


Europol a detașat un analist în Italia și unul în România pentru a verifica încrucișat informațiile operaționale cu bazele de date ale Europol și pentru a oferi piste anchetatorilor de pe teren.

O echipă comună de anchetă (JIT) a fost înființată între Italia, România și Europol, cu sprijinul Eurojust, în aprilie 2024.

Eurojust a oferit sprijin judiciar transfrontalier suplimentar în timpul zilei de acțiune.

Ucraina se învecinează cu Belarus la nord, Rusia la est, Marea Azov și Marea Neagră la sud, Moldova și România la sud-vest și Ungaria, Slovacia și Polonia la vest.
Ucraina se învecinează cu Belarus la nord, Rusia la est, Marea Azov și Marea Neagră la sud, Moldova și România la sud-vest și Ungaria, Slovacia și Polonia la vest.

Activitățile coordonate ale autorităților de aplicare a legii din Estonia, Finlanda, Germania, Letonia, Lituania, Polonia și Suedia, sprijinite de Europol, au vizat o mare rețea infracțională care introducea migranți ilegal din Belarus și Rusia în UE prin ruta nord-baltică.


O acțiune coordonată în cadrul Task Force operațională (OTF) Flow II a Europol, eforturile membrilor OTF au dus la arestarea unor ținte de mare valoare și a altor suspecți principali în Finlanda, Germania, Lituania și Polonia, precum și la controale în Estonia, Letonia și Lituania.


Rețeaua infracțională era formată în principal din cetățeni români și pakistanezi, care au înființat societăți comerciale în România.

Suspecții ar fi adus în România cetățeni bengalezi, egipteni și pakistanezi cu vize de muncă, obținute în mod fraudulos prin inducerea în eroare a autorităților.

Ancheta a identificat alte societăți românești, administrate de cetățeni români care cooperau cu rețeaua infracțională, care au fost, de asemenea, utilizate pentru obținerea frauduloasă de permise și vize de muncă.

Rețeaua infracțională a solicitat în total 509 permise de muncă din România și a obținut permise pentru 102 migranți.

Există mai puține puncte de trecere a frontierei între SUA și Canada sau UE27 și Europa de Est decât între Irlanda și Irlanda de Nord.
Există mai puține puncte de trecere a frontierei între SUA și Canada sau UE27 și Europa de Est decât între Irlanda și Irlanda de Nord.

Migranții au folosit aceste vize obținute în mod fraudulos pentru a intra ilegal în România.

Membrii rețelei cu sediul în Pakistan erau responsabili de recrutarea pe plan local a migranților care doreau să ajungă în UE.

Alți membri ai rețelei infracționale au aranjat cazarea migranților în diferite locații din Brașov și București, înainte de a-i transporta mai departe în zona Timișoarei.

De acolo, alți complici îi ridicau pe migranți și îi transportau la frontiera româno-ungară, unde migranții treceau ilegal frontiera verde pe jos sau ascunși în diferite mijloace de transport.

Autoritățile naționale au depistat o serie de migranți introduși ilegal de această rețea în timp ce traversau frontierele sau direct pe teritoriul altor state UE, în principal în Italia și Austria.

Într-unul dintre cazurile din Italia, autoritățile italiene au detectat 45 de migranți ilegali pe jos de-a lungul frontierei între Italia și Slovenia.


Un albanez care a organizat traversări cu ambarcațiuni de mici dimensiuni pentru migranți, inclusiv copii de numai cinci ani, a fost încarcerat în urma unei anchete a Agenției Naționale pentru Criminalitate.

Mustaf Cunaj, în vârstă de 41 de ani, care locuia în Tolworth, în sud-vestul Londrei, a fost în contact permanent cu traficanții de persoane care operau în nordul Franței în vara și toamna anului 2022.

El a folosit pseudonimul “John Brown” pentru a contacta migranții prin WhatsApp și pentru a aranja treceri cu bărci mici peste Canalul Mânecii din Franța în Regatul Unit.


În timpul investigației, 26 de migranți au fost depistați în România, Italia și Austria. Pistele de investigație sugerează că 76 de migranți care au sosit în România folosind aceste documente false sau frauduloase si au plecat către alte țări din Uniunea Europeană.

Rețeaua infracțională a perceput între 5 000 și 6 000 EUR de persoană pentru a aranja sosirea în România și între 2.000 și 5.000 EURO de migrant pentru deplasarea secundară în altă țară din UE.


Se crede că rețeaua infracțională a obținut profituri ilegale de cel puțin 1 milion de euro.

Rețeaua infracțională, compusă în principal din cetățeni egipteni, irakieni și sirieni, aceștia își adaptau rapid modul de operare și ruta de contrabandă, în funcție de diferiți factori, cum ar fi reglementările privind vizele, condițiile naturale de pe traseu și profitând de situația geopolitică.

La 17 ianuarie 2017, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Belarus în România, Andrei Grinkevich, a prezentat scrisorile de acreditare Președintelui României, Klaus Iohannis.
La 17 ianuarie 2017, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Belarus în România, Andrei Grinkevich, a prezentat scrisorile de acreditare Președintelui României, Klaus Iohannis.

Rețeaua infracțională a introdus ilegal migranți din Irak prin Rusia și Belarus în UE, principalele țări de destinație finală fiind Germania și Regatul Unit

Contrabandiștii au folosit autoturisme, camionete mici, camionete și alte vehicule închise, care nu sunt destinate transportului de persoane, ci exclusiv transportului de mărfuri.

Hawala este o metodă informală de transfer de bani fără ca banii să se deplaseze fizic. Este descrisă ca fiind un “transfer de bani fără mișcare de bani”.


Hawala sau hewala, însemnând transfer sau uneori încredere, originară din India sub numele de havala , cunoscută și sub numele de havaleh în persană și xawala sau xawilaad în somaleză.

Este un sistem popular și informal de transfer de valori bazat pe performanța și onoarea unei rețele uriașe de brokeri de bani (cunoscuți sub numele de hawaladars).


Aceștia operează în afara sau în paralel cu sistemele bancare tradiționale, cu canalele financiare și cu sistemele de transfer de bani.

Sistemul necesită un minim de doi hawaladars care se ocupă de “tranzacție” fără a efectua operațiuni de circulație a numerarului sau de transfer telegrafic.

Hawaladars sunt răspândite în întreaga lume, acestea sunt localizate în principal în Orientul Mijlociu, Africa de Nord, Cornul Africii și subcontinentul indian.

Hawala este o metodă informală de transfer de bani fără ca banii să se deplaseze fizic. Este descrisă ca fiind un "transfer de bani fără mișcare de bani".
Hawaladars sunt răspândite în întreaga lume, acestea fiind localizate în principal în Orientul Mijlociu, Africa de Nord, Cornul Africii și subcontinentul indian. Hawala urmează tradițiile islamice, dar utilizarea sa nu se limitează la musulmani.

Hawala urmează tradițiile islamice, dar utilizarea sa nu se limitează la musulmani. Este o metodă informală de transfer de bani fără ca banii să se deplaseze fizic, fiind un “transfer de bani fără circulație de bani”.


Principalii organizatori au operat în mod clandestin pe baza rețelei hawala din birouri regionale din diferite țări, inclusiv Germania, Irak, Siria și Turcia.

Migranții plăteau între 3 000 și 5 000 EUR de persoană, în funcție de serviciul ilegal (ruta de contrabandă, mijloacele de transport și circumstanțele).


Aceștia au plătit direct birourile hawala, inclusiv în criptomonede, în timp ce șoferii au fost plătiți în numerar de către membrii locali ai rețelei infracționale.

Investigațiile privind fluxurile financiare sugerează că o parte din profiturile ilegale au fost utilizate pentru finanțarea terorismului.

A fost descoperită o rețea vietnameză de trafic de migranți peste Canalul Mânecii

O operațiune comună la care au participat autoritățile de aplicare a legii din Franța și Regatul Unit, cu sprijinul Europol, a dus la dezmembrarea unei rețele criminale vietnameze care introducea migranți peste Canalul Mânecii.

Rețeaua infracțională făcea trafic de migranți din Polonia și Germania prin Franța către Regatul Unit. Era implicată în exploatarea sexuală și a forței de muncă și în spălarea de bani.

Românii și bulgarii au fost asociați în mod regulat cu călătoria în Marea Britanie pentru muncă. Grupurile de extremă dreapta, ziarele,televiziunile și posturile de radio i-au folosit pentru a promova Brexit.
Românii și bulgarii au fost asociați în mod regulat cu călătoria în Marea Britanie pentru muncă. Grupurile de extremă dreapta, ziarele, televiziunile și posturile de radio i-au folosit pentru a promova Brexit.

Principalul organizator – mâna dreaptă a liderului rețelei infracționale – a organizat activitățile de contrabandă, în timp ce un alt complice al acestora era responsabil de colectarea banilor și de organizarea convoaielor de migranți.

Majoritatea migranților intraseră ilegal în UE prin utilizarea unor vize de muncă obținute în mod fraudulos.


Unii dintre migranții aflați în situație neregulamentară făceau contrabandă cu metamfetamină în regiunea Parisului, aprovizionând grupurile asiatice de traficanți de droguri cu sediul în zonă, în schimbul unui preț redus pentru călătoria lor.

Alți migranți au fost victime ale exploatării sexuale sau ale exploatării prin muncă în magazine alimentare și saloane de manichiură.

Leave A Reply