Președintele României, Klaus Iohannis, s-a retras din cursa pentru conducerea NATO, deschizând calea premierului olandez Mark Rutte pentru a deveni următorul secretar general al alianței militare transatlantice.

Consiliul Suprem, care este prezidat de Iohannis, a declarat că președintele a informat NATO săptămâna trecută cu privire la decizia sa de a se retrage și că România va susține acum candidatura lui Rutte.


Rutte a devenit prim-ministru al Țărilor de Jos pentru prima dată în octombrie 2010. În perioada în care a fost prim-ministru olandez, el a fost un susținător puternic al Ucrainei și al dreptului acesteia de a se apăra după invazia Rusiei din 2022.

Sub conducere a sa, Olanda a promis echipamente militare Kievului, inclusiv tancuri Leopard și avioane de luptă F-16.

În timp ce anunța decizia lui Iohannis, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a declarat că va dona Ucrainei unul dintre cele două sisteme de rachete Patriot operaționale ale țării, răspunzând astfel solicitărilor adresate de Kiev aliaților săi pentru mai multă asistență în domeniul apărării aeriene.


Președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy a declarat că decizia României “va consolida scutul nostru aerian și ne va ajuta să ne protejăm mai bine populația și infrastructura critică împotriva terorii aeriene ruse”.


Toți ceilalți membri NATO îl susținuseră deja pe Rutte, un aliat ferm al Ucrainei și un critic deschis al președintelui rus Vladimir Putin, pentru a-i lua locul lui Jens Stoltenberg, care se retrage în acest an după un deceniu de mandat.


Pentru a obține postul de șef al NATO a fost nevoie de aprobarea premierului ungar Viktor Orbán și a președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, care i-au susținut candidatura.

În cadrul unui acord încheiat între liderii UE și Turcia în 2016, Uniunea Europeană s-a angajat să furnizeze cel puțin 6 miliarde de euro Turciei pentru a o ajuta să facă față migranților care trec din Siria.

Țara membră a NATO, Turcia, a amânat aderarea Suediei mai mult de un an, acuzând-o că este prea îngăduitoare cu militanții kurzi pe care Ankara îi consideră o amenințare la adresa securității.

Președintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, a fost un critic vocal al atacului Israelului asupra Fâșiei Gaza.

Recep Tayyip Erdoğan, a atacat Organizația Națiunilor Unite, punând la îndoială eficacitatea organizației interguvernamentale mondiale, având în vedere eșecul acesteia de a opri luptele din Gaza.

Adresându-se deputaților din partidul său de guvernământ, AK, Erdoğan a declarat: “Cu atât mai puțin să oprească genocidul, Organizația Națiunilor Unite nu și-a putut proteja nici măcar propriul personal sau lucrătorii umanitari”.

El a adăugat: “Nu numai umanitatea, ci și Organizația Națiunilor Unite a murit împreună cu spiritul său în Gaza”.

Odată cu aderarea potențială a Suediei și Finlandei, prezența liderilor din Australia, Noua Zeelandă, Japonia și Coreea de Sud la Madrid și un accent pe competiția sistemică cu China în conceptul strategic, NATO a devenit mai europeană în componența sa de membru, dar mai mult global în ambiția sa prin stabilirea mai multor legături între securitatea zonei euro-atlantice și a zonei Asia-Pacific. O astfel de globalizare a NATO este probabil să creeze mai multă nevoie de un pilon european mai puternic în cadrul NATO, prin urmare o necesitate crescândă pentru un dialog de securitate la nivel european între UE și puterile europene din afara UE.
Vladimir Putin are prieteni în Turcia, India și Africa de Sud. Recep Tayyip Erdogan și Narendra Modi

Ungaria și-a ridicat dreptul de veto asupra candidaturii lui Rutte după ce el a dat garanții scrise că nu va forța Budapesta să ia parte la noile planuri ale alianței militare de a oferi sprijin Ucrainei în cazul în care va fi numit.

1 Comment

  1. Pingback: Mihai Kogălniceanu va deveni cea mai mare bază aeriană NATO din Europa – Știri, Radio, Europa, Regatul Unit, Italia, Spania, Germania, Norvegia, Irlanda, Anglia, Țara Galilor, Scoția și Irlanda de Nord

Leave A Reply