Toaca

Unele manastirii din Romania au transformat batutul toacei intr-o arta muzicala, fiecare avand stilul sau propriu si un sunet caracteristic.

”Bătăile de toacă sunt asemuite în lumea ortodoxă cu bătutul piroanelor în mâinile şi picioarele lui Hristos. Cel care bate toaca se gândeşte la cele suferite de Hristos pe Crucea de pe Golgotă”
ÎPS Ioan Selejan

În Peștera comorilor, un text apocrif siriac din secolul al V-lea sau al VI-lea, este prezentată o legendă ce explică apariția și folosirea toacei. După ce Noe a terminat de construit arca, Dumnezeu i-a poruncit să fabrice o toacă din lemn de trei coți lungime și un cot și jumatate lățime și un ciocan din același lemn. În această toacă Noe trebuia să bată de trei ori pe zi, dimineața devreme, la prânz și seara, după apusul soarelui, pentru a-i aduna și informa pe oameni despre iminența potopului și a-i îndemna să se pocăiască și să se convertească.Această legendă a fost folosită de Lucian Blaga în piesa Arca lui Noe.

Toaca este un instrument muzical de percuție din clasa idiofonelor folosit în liturghia ortodoxă. Toaca și clopotele sunt singurele instrumente muzicale acceptate de Biserica Ortodoxă.

Toaca este constituită cel mai adesea dintr-o scândură de lemn sau, uneori, dintr-o placă groasă de fier încovoiată, în care se bate cu unul sau două ciocănașe, la orele fixate pentru rugăciune. Percuția se face în mod ritmic și, în funcție de locul în care placa de lemn sau metal este lovită, se pot obține sunete cu înălțimi diferite, creindu-se astfel o linie melodică simplă.

Toaca varianta greceasca

Toaca de lemn este deobicei de 2 feluri: o toacă fixă și o toacă portabilă (cu aceasta din urmă se înconjoară biserica / mănăstirea). Toaca portabilă e adesea o scândură lungă de 2-3 m, lată de 20 cm, și se poartă (adesea la mănăstiri) de către călugări sau călugărițe, care o țin de mijloc cu mâna stânga, iar cu cea dreapta se bate în ea cu un ciocănaș. Toaca portabilă se bate cu o singură mână, toaca fixă se bate cu ambele mâini (fiind susținută).

Toaca varianta ruseasca

Toaca de fier se bate la anumite sărbători mari, ca de exemplu la Paște (ca și toaca de lemn portabilă); atunci se bate împreună cu clopotele, iar cea de lemn nu se bate.