Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) este un partid politic populist și naționalist de dreapta activ în prezent în România și Moldova. A fost înființată la 19 septembrie 2019. Aceasta a fost realizată cu intenția de a participa la alegerile locale și legislative din România din 2020. În prezent, președintele partidului este George Simion.
Partidul a candidat la alegerile locale, neobținând multe voturi și câștigând doar în trei orașe. Totuși, la alegerile legislative, AUR a câștigat 9% din voturi în toată România și diaspora acesteia, devenind astfel al patrulea partid din țară la nivel central, ceea ce i-a surprins pe observatori.
AUR urmărește unirea tuturor românilor din România și din zonele vecine populate de români, precum și sprijinirea diasporei românești din alte țări. Partidul urmărește unirea României și Republicii Moldova, sprijină aderarea la NATO și urmărește independența energetică a României. Pretinde că este un partid creștin-democrat.
Acesta a fost acuzat că susține ideile anti-vaccinări și că este maghiarofob, neofascist,pro-rus și antisemit deși figuri relevante ale partidului au respins toate aceste acuzații. Partidul afirmă că cei patru piloni principali ai săi sunt „familia, națiunea, credința creștină și libertatea”.
Istorie
Alianța pentru Unirea Românilor a fost înființată oficial la 19 septembrie 2019. Ulterior, cu ocazia Zilei Marii Uniri a României din 1 decembrie 2019, liderul acesteia, George Simion, a declarat că scopul partidului este de a participa la alegerile locale și legislative din România din 2020.
Simion fusese până în acest moment un militant pentru unirea României și Republicii Moldova. Claudiu Târziu, care a fost copreședinte al partidului de-a lungul Simion până la 27 martie 2022, a fost membru al Coaliției pentru Familie, care a militat fără succes pentru interzicerea căsătoriilor gay prin modificarea constituțională într-un referendum din 2018.
La 26 iunie 2020, AUR a condamnat dezinteresul autorităților române cu privire la drepturile minorităților românilor din Serbia și Ucraina și a declarat că îi va sprijini pe deplin odată cu intrarea în Parlamentul României.
Două zile mai târziu, AUR a condamnat și aniversarea a 80 de ani de la anexarea Basarabiei, Bucovinei de Nord și a regiunii Hertsa de către Uniunea Sovietică, declarând că „este obligația noastră să ne recâștigăm statul”.
Până în iulie 2020, AUR număra 22 de filiale în Europa și America de Nord pentru diaspora românească. Prima dintre acestea a fost înființată în Wolverhampton, în Regatul Unit.
AUR a fost singurul partid din România care și-a exprimat sprijinul pentru Donald Trump.
Alegerile locale din România 2020
Liderul mișcării de unificare din România și Republica Moldova, George Simion, își anunță oficial candidatura la alegerile europarlamentare din 2019, sub sloganul „România Mare în Europa”.
La alegerile locale din România din 2020, AUR a câștigat primăria în trei orașe: Amara, Pufești și Valea Lungă.
Alegerile legislative din România 2020
La alegerile legislative din România din 2020, AUR a obţinut un procent mare de voturi, fiind numită „surpriza” României. Rezultatele au crescut, de asemenea, popularitatea partidului pe internet.
Partidul s-a clasat pe primul loc printre românii din Italia, cel mai mare grup al diasporei românești, și s-a clasat pe locul secund printre românii din Franța și românii din Spania. De asemenea, a marcat primul în Cipru.
Candidatul AUR la funcția de prim-ministru a fost Călin Georgescu, care a lucrat pentru Națiunile Unite timp de 17 ani.
Potrivit unui comunicat emis de AUR, în perioada 7 – 8 decembrie 2020, 15.000 de români s-au alăturat partidului în doar 24 de ore. Se presupune că partidul va avea 46 de membri ai parlamentului în legislatura română 2020-2024, conform aceleiași declarații.
Partidul a obținut rezultate bune în zonele rurale ale Moldovei și Dobrogei, zone dominate în mod tradițional de celelalte partide mari.
Procentele sale cele mai semnificative au fost în județele în care Biserica Ortodoxă Română are o influență puternică și un număr mare de credincioși practicanți. Acestea sunt Suceava (14,72%), Botoșani (14,62%), Neamț (14,4%), Constanța (14,2%) și Vrancea (13,43%).
Partidul a speculat noile canale de comunicare (rețele sociale) într-un mod asemănător Partidului România Mare (PRM) de la sfârșitul anilor 1990 – începutul anilor 2000, care a folosit ca canal de comunicare ziarul „România Mare” scorurile electorale. Un alt exemplu este Partidul Popular – Dan Diaconescu (PP-DD), care a fost propulsat cu ajutorul canalului de televiziune OTV.
Recorder, un editor online român, susține că campania electorală a AUR s-a adaptat mediului rural, căruia îi lipsește tehnologia modernă, bazându-se mai mult pe mesaje dorite de mase decât pe o ideologie coerentă. În acest fel, susțin ei, pe lângă un nucleu de susținători care au votat pentru mesaje radicale, există și categoria mai largă de electorat atras strict de mesajele populiste.
Decembrie 2020 – prezent
La 22 ianuarie 2021, Simion a anunțat că partidul va adera oficial la nivel european la „Partidul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni”, după ce a efectuat vizite în Polonia și Bruxelles, Belgia.
Simion a anunțat pe 15 martie 2021 că AUR are intenția de a începe să funcționeze în Republica Moldova cu ocazia Zilei Unirii Basarabiei cu România sărbătorită în fiecare 27 martie. Partidul a fost lansat oficial, după cum sa spus anterior, pe 27 martie. 2021, iar președintele ales al partidului a fost Vlad Bilețchi, un renumit unionist moldovenesc. Această nouă secțiune a AUR din Moldova a participat ulterior la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021.
Pe 2 octombrie 2021, AUR a organizat în Piața Victoriei din București un protest puternic de 15.000-20.000 de oameni împotriva restricțiilor COVID-19, atrăgând atât atenția națională, cât și internațională și fiind cel mai frecventat protest din România de la începutul pandemiei.
Pe 5 octombrie 2021, o moțiune de cenzură inițiată de AUR, dar propusă legal de PSD, a fost votată cu 281 de voturi, revocând astfel Cabinetul Cîțu.
La 27 martie 2022, AUR a ținut primul său congres de partid la Palatul Parlamentului. Pe el s-a dorit alegerea președintelui partidului. Au fost doi candidați, Simion și Dănuț Aelena, deputat AUR în județul Constanța.
Aelena a susținut că s-a nominalizat cu simpla intenție de a arăta că AUR este un partid democratic și că nu intenționează să-l „expulzeze” pe Simion din partid, admițând că este mai puțin cunoscut în comparație cu el. 784 au votat pentru Simion și 38 pentru Aelena, făcându-l pe Simion unicul președinte al partidului, după ce a împărțit anterior conducerea cu Târziu, care a devenit președinte al CNC al partidului.
Ideologie
AUR este un partid tânăr, dar nu a apărut de nicăieri. Reunește câțiva oameni a căror istorie este legată de perioada târzie a comunismului. Candidații săi sunt experți în propagandă, intelectuali cu simpatie mai mult sau mai puțin deschisă față de legionari și intelectuali legionari sau prolegionari, oameni de afaceri și politicieni itineranți care rătăcesc de la un partid radical la altul. — Oliver Jens Schmitt
Potrivit site-ului partidului, scopul final al AUR este acela de a realiza unirea tuturor românilor „oriunde s-ar afla, în București, Iași, Timișoara, Cernăuți, Timoc, Italia, sau Spania”. Site-ul web numește patru piloni ai partidului: familia, națiunea, credința creștină și libertatea. Partidul își caracterizează membrii drept „apărătorii Bisericii”. Se opune „ideologiei de gen” și consideră că o națiune nu are șanse de supraviețuire „dacă nu cultivă tiparul original al familiei clasice”.
Reprezentanții partidului au devenit populari pe rețelele de socializare ca urmare a poziționării lor față de măsurile luate de guvern în timpul pandemiei de COVID-19. Membri de frunte, precum Șoșoacă (exmatriculat ulterior), au câștigat mii de adepți.
AUR a fost descrisă ca susținând retorica „anti-medicină, anti-vaccinare”. Manifestul partidului se opune laicismului și condamnă ateismul și susține că creștinii sunt persecutați în România. Partidul a fost critic cu privire la impactul autonomiei locale a maghiarilor din România asupra drepturilor etnicilor români din centrul țării (unde ungurii sunt majoritatea), ducând la acuzații de maghiarofob.
Acuzația din urmă a fost respinsă de președintele AUR, iar partidul a denunțat mass-media, acuzând instituțiile de presă că răspândesc informații false despre campania sa. Simion a citat Law și Justiție și Fidesz, partidele de guvernământ din Polonia și, respectiv, Ungaria, ca unele dintre modelele sale.
AUR dorește să poziționeze România ca lider în Europa Centrală și de Est în cadrul Uniunii Europene și să integreze Republica Moldova în România. Partidul este pro-NATO și consideră integrarea Moldovei în România ca pe o întărire a flancului estic al NATO.
AUR dorește să asigure autosuficiența energetică a României, urmărirea penală a celor considerați responsabili pentru proiectele de privatizare postcomuniste prost gestionate și lupta împotriva tăierilor ilegale prin interzicerea exportului de lemn neprelucrat.
În plus, AUR dorește să reformeze și să modernizeze sistemul de învățământ, cu accent pe reducerea cheltuielilor generale ale administrației politice pentru a îmbunătăți calitatea și disponibilitatea educației în România.
Partidul are un senat, care este echivalent cu Comitetul Executiv Național al altor partide românești precum PSD, Partidul Național Liberal (PNL) și Uniunea Salvați România (USR).