Femeia e menita sa faca un copil (yeah right!)
Asta am auzit eu din gura unui tip azi in fata la Petrom Dorobanti. Eram pe bicicleta, lent, in treacat. Incetinisem pentru ca era aglomerat pe trotuar. Vorbea la telefonul mobil. Era imbracat in pantaloni lungi, camasa si pantofi de lac, desi e super cald afara! Ceea ce mi-a dat impresia ca ar lucra la vreo corporatie. Avea casca in ureche, mainile libere pentru a gesticula. Initial am auzit “asta ai tu nevoie”, in timp ce facea pasi in stanga si dreapta. Dupa ton mi-am am simtit instant ca vorbea cu o fata si incerca sa ii induca o idee. Nu am bagat prea mult de seama pana cand am auzit “femeia e menita sa faca un copil! Nu de-aia e pe lume?”
Wow wow wow, vorbele m-au lovit un pic in ureche in timp ce mergeam mai departe pe jos pe langa bicicleta. Wtf? Am avut o senzatie dinaia ciudata…. oare cati ca el mai exista inca azi? Aceasta mentalitate de trib. Hai sa ne inmultim!!! Hai sa imi cumpar masina, telefon, apartament… hai sa imi iau muiere si hai sa imi fac copil. Copil pentru ce? As vrea sa pun intrebarea tuturor: pentru ce faceti copii? Ca sa va simtit voi “realizati”? Sa mai punctati inca un scor? Oare avem nevoie de mai multi de voi? Si mai ales, crescuti de voi? In conditiile actuale, in care copiii se fac pentru punctaj, ca sa te spele totusi cineva la fund cand esti batran.
Si cine sa ti-l faca? Femeia! Ca doar aia e menirea ei.
Wow wow wow.
Jos barbati tribali. A trecut vremea voastra. Fraiere mai sunt alea ce pun botul.
1 Comment
A fost prietena mea cea mai buna, dar nu am inteles-o cu adevarat in timpul vietii, am dezamagit-o si am suparat-o de multe ori. Uneori era mai dura si n-am inteles la timpul potrivit ca duritatea ei tot din iubire venea. Evolutia spirituala era cea mai importanta pentru ea, alaturi de familie, lupta nu doar pentru propria evolutie spirituala, dar si pentru cea a familiei si a prietenilor, inclusiv pentru a mea. Nu s-ar fi sinucis pentru nimic in lume. Nu ar fi speriat-o nicio dificultate financiara sau profesionala, avea multi prieteni pe care ii ajuta si o ajutau si avea si puterea, barbatia, de a se descurca prin forte proprii, nu ar fi speriat-o nicio boala, mama ei are cancer si o ajuta sa se vindece prin metode naturale, nu ar fi doborat-o nicio dificultate sentimentala. Ea a incercat sa ma scoata din depresie in ultimii 7 ani, inclusiv din depresii din motive sentimentale. Noi ne-am cunoscut pentru ca am contactat-o ca sa ma ajute sa il intalnesc pe colaboratorul ei, Goran Bregovic, de care sunt indragostita de la distanta si intr-un mod cam obsesiv de 20 de ani. Chiar la inceputul acestui an mi-a spus: “Tu nu ai nevoie de Goran si de niciun barbat, tu ai nevoie de Dumnezeu. Faptul ca te-ai indragostit de un barbat imbracat in alb e un semn ca ai nevoie de Dumnezeu mai mult decat de oricine.” Anca l-a cautat pe Dumnezeu in toate religiile. Mergea si la biserici ortodoxe si se spovedea, si la temple budiste din Asia. L-a cautat pe Dumnezeu peste tot, in tot ce exista. Mi-a mai spus cu ani in urma ca presimtea ca aceasta e ultima ei viata in aceasta lume. De-asta traia atat de intens si experimenta totul. Si iubea pe toata lumea. Ca sa ajunga intr-un loc mai bun si sa ne inspire si pe noi sa mergem spre acel loc mai bun. Si nu o judecati pe Fraga pentru ca nu ii simtiti durerea, poate a luat niste calmante ca sa reziste durerii, poate se forteaza sa fie puternica, sa reziste socului. Si eu incerc sa-mi amortesc durerea si starea de rau in zilele astea cu medicamente. Nu am putut merge la inmormantarea ei pentru ca m-am simtit prea rau si nu am vrut sa ii impovarez familia mai tare.