AstraZeneca Plc a fost dată în judecată de un fost director senior care susține că producătorul de medicamente a refuzat să îi plătească bonusuri de peste 125.000 de dolari pentru că a lucrat de acasă anul trecut.
Elmarie Bodes, care a fost director senior al AstraZeneca pentru transformarea afacerilor până în luna ianuarie, a declarat în procesul depus marți în Carolina de Sud că firma îi datorează un bonus de performanță de 124.443 de dolari și opțiuni pe acțiuni în valoare de 65.000 de dolari pentru munca sa de anul trecut.
Compania farmaceutică AstraZeneca a acceptat să soluționeze o serie de acțiuni în judecată privind tratamentele sale pentru arsuri la stomac în valoare de 425 de milioane de dolari americani (352 de milioane de lire sterline).
Rishi Sunak nu a predat mesajele sale WhatsApp din perioada în care a fost cancelar în cadrul anchetei Covid, în ciuda hotărârii Înaltei Curți care a decis că miniștrii ar trebui să își dezvăluie comunicațiile pentru control.
AstraZeneca a declarat că acordurile vor rezolva cererile de despăgubire referitoare la medicamentele sale Nexium și Prilosec, care erau încă în curs de soluționare la Tribunalul Districtual din New Jersey și la Curțile Superioare din Delaware și New Jersey.
Nexium și Prilosec fac parte dintr-un grup de medicamente cunoscute sub numele de inhibitori ai pompei de protoni, care acționează prin legarea și inhibarea pompelor de acid ale unui anumit tip de celule din mucoasa peretelui stomacal pentru a opri producția de acid.
Despite progress, breast cancer remains the leading cause of cancer deaths in women.
Many deaths could be prevented if all patients had access to early diagnosis and optimal care. That’s why we’re working to make breast cancer a public health priority. #BreastCancerAwarenessMonth pic.twitter.com/W5XVA1tvC2— AstraZeneca (@AstraZeneca) October 3, 2023
Acești inhibitori ai pompei de protoni au fost, de asemenea, asociați cu insuficiența renală, leziuni hepatice și probleme osoase, iar procesele intentate în SUA au susținut că aceste efecte secundare potențiale erau cunoscute de companiile farmaceutice care le-au fabricat.
“Aceste înțelegeri evită continuarea unor litigii costisitoare și permit companiei să meargă mai departe cu scopul său de a furniza medicamente care schimbă vieți pentru milioane de pacienți din întreaga lume”, a adăugat firma listată la FTSE 100.
Compania a prevăzut un fond de rezervă pentru această înțelegere de 425 milioane de dolari, a precizat aceasta. Un singur caz rămâne în curs de soluționare în Louisiana, procesul fiind programat să aibă loc în aprilie anul viitor.
Pam Cheng our EVP, Global Operations, Global IT and Chief Sustainability Officer has been named by Fierce as one of its Fierce 50 Honorees of 2023 and being recognized for pushing boundaries, defying limitations and shaping the future of healthcare. https://t.co/UrXvw0ODTm pic.twitter.com/zBaGCjkPIR
— AstraZeneca (@AstraZeneca) October 2, 2023
Un alt tratament pentru arsuri la stomac, produs de rivalul GSK, a afectat prețul acțiunilor sale, din cauza acuzațiilor potrivit cărora medicamentul, numit Zantac, ar putea provoca cancer.
În luna iunie, GSK a ajuns la primul său acord legal din cauza acuzațiilor că medicamentul, numit Zantac, ar putea cauza cancer, evitând un proces de succes care urma să aibă loc în California în luna următoare. Compania britanică a ajuns la această înțelegere fără a oferi detalii.
Investitorii au pierdut în total 30 de miliarde de lire sterline din evaluările GSK, ale diviziei sale de consum Haleon, Sanofi și Pfizer în două zile, în luna august a anului trecut, din cauza temerilor legate de procesele legate de Zantac și de mărimea unei eventuale facturi legale.
Litigiile legate de medicamente pot fi un efect secundar costisitor pentru producătorii de medicamente, care sunt uneori loviți de procese importante la ani de zile după ce tratamentele ajung pe piață.
În cazul Nexium și Prilosec, mii de procese au fost intentate în ultimii ani, în care AstraZeneca este acuzată că nu i-a avertizat suficient de mult pe medici și pacienți cu privire la riscul de boli de rinichi în urma administrării medicamentului.
Tehnologia ARNm a fost experimentală înainte de pandemie, dar acum a fost administrată milioanelor de oameni din întreaga lume pentru a-i proteja împotriva Covid-19, folosind aceeași tehnologie ARNm este acum cercetată pentru alte boli, inclusiv pentru cancer.
Universitatea din Oxford a încheiat un parteneriat cu compania britanico-suedeză AstraZeneca pentru a dezvolta și testa un vaccin împotriva coronavirusului cunoscut sub numele de ChAdOx1, nCoV-19 sau AZD1222.
Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină a fost acordat profesorilor Katalin Kariko și Drew Weissman, oamenii de știință care au dezvoltat tehnologia care a condus la vaccinurile cu ARNm Covid.
BREAKING NEWS
The 2023 #NobelPrize in Physiology or Medicine has been awarded to Katalin Karikó and Drew Weissman for their discoveries concerning nucleoside base modifications that enabled the development of effective mRNA vaccines against COVID-19. pic.twitter.com/Y62uJDlNMj— The Nobel Prize (@NobelPrize) October 2, 2023
Karikó, profesor de cercetare la Universitatea Szeged din Ungaria și consultant extern al BioNTech din Germania, s-a declarat “copleșită” de acest anunț – mai ales că a îndurat decenii de scepticism cu privire la munca sa și a fost chiar retrogradată de Universitatea din Pennsylvania la mijlocul anilor ’90 din cauza lipsei de finanțare pe care o genera pentru cercetările sale.
În timpul pandemiei Covid, vaccinurile Moderna și Pfizer/BioNTech s-au bazat ambele pe tehnologia ARNm. BioNTech și Moderna au obținut o licență pentru tehnologia ARNm modificată dezvoltată de Karikó și Weissman pentru vaccinurile lor.
Weissman a continuat să dezvolte vaccinuri ARN candidate împotriva gripei, herpesului și HIV.
Comitetul Premiului Nobel a declarat: “Laureații au contribuit la ritmul fără precedent de dezvoltare a vaccinurilor în timpul uneia dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății umane din epoca modernă”.
Comitetul Nobel a acordat premiul pentru descoperirile lor referitoare la “modificările bazelor nucleozidice care au permis dezvoltarea unor vaccinuri ARNm eficiente împotriva Covid-19”.
Aceste vaccinuri funcționează prin introducerea ilegală în celulele noastre a instrucțiunilor genetice pentru fabricarea proteinelor virale, permițându-le să producă cantități mari de această proteină și să pregătească celulele imunitare pentru a lupta împotriva virusului.
Un obstacol semnificativ în dezvoltarea unor astfel de vaccinuri a fost faptul că primele prototipuri ale acestor ARNm sintetice au provocat reacții inflamatorii, ceea ce le face nepotrivite pentru uz medical.
Boris Johnson a încercat să evite transmiterea mesajelor WhatsApp în timpul pandemiei. În iulie, purtătorul său de cuvânt a declarat că mesajele au fost recuperate și predate anchetei.
Fostul PM-Boris Johnson primește o doză de vaccin Oxford/AstraZeneca COVID-19 la spitalul londonez St Thomas’ din Londra, Marea Britanie, 19 martie 2021.Dr. Sara Kayat este medic de familie la NHS la Gray’s Inn Medical Group. Ea oferă consultații private la 90 Sloane Street. pic.twitter.com/uiPBUQxBxx
— Click Romania (@Click_Romania) August 17, 2023
La apogeul pandemiei, investitorii s-au grăbit să cumpere acțiuni ale producătorilor de vaccinuri, dar scăderea numărului de infecții a dus la scăderea acțiunilor din cauza incertitudinilor legate de vânzări și a întrebărilor legate de siguranță.
Pfizer, care a dezvoltat un vaccin și un antiviral, s-au prăbușit cu 46% de la vârful atins la sfârșitul anului 2021, în timp ce partenerul său german BioNTech, care a dezvoltat un vaccin, a scăzut cu 75%, iar lor rivalul Moderna s-a prăbușit cu 79%.
Acțiunile Novavax, care are o injecție Covid-19 aprobată, care s-a vândut mult mai puțin decât injecțiile cu ARNm, au scăzut cu 97% de la începutul anului 2021.