O investigație a Biroului de Jurnalism de Investigație și a VICE World News a scos la iveală maltratarea pe scară largă a migranților care lucrează în peste 20 de ferme, pepiniere și depozite de ambalaje din Marea Britanie în 2022.

Muncitorii au raportat o serie de probleme, de la faptul că nu se duc la toaletă de teamă că nu vor atinge obiectivele propuse, până la faptul că sunt obligați să lucreze în condiții de vânt puternic.

Unii au spus că se striga la ei sau erau pedepsiți pentru că aveau telefonul mobil în buzunar sau vorbeau cu colegii de muncă în timp ce se aflau pe teren. Alții au spus că au fost amenințați de recrutori că vor fi deportați sau trecuți pe lista neagră.

Mulți au rămas cu datorii și în sărăcie, iar unii au plecat din Marea Britanie fiind datori de către angajatorii lor. Un lucrător a fost chiar nevoit să își scoată singur un dinte pentru că nu a putut găsi asistență medicală adecvată.

Constatările lor scot la iveală un sistem guvernamental de vize prost aplicat, care este încălcat în mod flagrant de către ferme și recrutori și care îi lasă pe oameni vulnerabili la exploatare.

Aceștia au confirmat relatările din rapoartele anterioare cu privire la tratamentele de exploatare, furtul de salarii, abuzurile și condițiile precare de viață și de muncă. În multe cazuri, au spus ei, plângerile au fost ignorate – chiar și în cazurile de hărțuire sexuală.

Sybil Msezane, o lucrătoare sezonieră din Africa de Sud, a vorbit despre verișoara sa, care, după ce a fost hărțuită sexual de un alt angajat, a încercat să parcurgă canalele “adecvate” și că “chiar și cu înregistrări, chiar și cu dovezi, nu s-a făcut nimic”.

“Ea a fost făcută să fie persoana care a greșit, pentru că persoana care o hărțuia era un lucrător care lucra la fermă de peste 10 ani și a fost întotdeauna un lucrător care se întorcea”, a declarat ea în fața comisiei. Ea a vorbit despre faptul că, dacă erai un lucrător recurent, “tratamentul era foarte diferit”. Verișoara ei a părăsit țara ulterior.

Acordul comercial post-Brexit al Marii Britanii cu Australia a fost mult timp controversat. Acesta a fost condamnat de fermierii britanici ca fiind o vânzare, în timp ce fostul ministru al mediului George Eustice a declarat că guvernul "a dat prea mult pentru prea puțin în schimb".
Acordul comercial post-Brexit al Marii Britanii cu Australia a fost mult timp controversat. Acesta a fost condamnat de fermierii britanici ca fiind o vânzare, în timp ce fostul ministru al mediului George Eustice a declarat că guvernul “a dat prea mult pentru prea puțin în schimb”.

În timpul procedurilor, Msezane a descris modul în care lucrătorii erau supuși unui limbaj dezumanizant, fiind numiți prin numere, în loc de numele lor reale.

Ea a declarat comisiei: “Nu cred că fermierii știau că existăm în afara greutății fructelor și legumelor pe care le culegeam zilnic. Nu eram văzuți ca oameni, eram mai degrabă bunuri de schimb în ferme.”

Mărturia ei a fost dezvoltată de reporterul Emiliano Mellino de la The Bureau of Investigative Journalism, care a confirmat că acestea “nu au fost incidente izolate”.

În timpul investigațiilor sale, au fost descoperite maltratări șocante ale lucrătorilor în peste 20 de ferme din Marea Britanie în 2022 – unde o angajată, Angel, a descris faptul că i s-a atribuit numărul “opt-șapte-cinci”, folosit de supraveghetorii ei atunci când țipa la ea să lucreze mai repede sau când o pedepseau. Una dintre ferme, Dearnsdale, a declarat pentru TBIJ că “ne referim la membrii personalului prin numerele lor, însă acest lucru nu este pentru a degrada individul, ci pur și simplu pe baza necesităților de afaceri, așa cum este standard în industrie”.

Andrey Okhrimenko, din Kazahstan, a povestit cum, pe toată durata angajării sale, “am primit amenințări”.

“Dacă nu culegi suficient de repede, dacă nu respecți calitatea sau dacă faci ceva greșit, dacă nu le place ceva ce faci, spuneau că îți vor anula viza – “te vom trimite înapoi în țara ta de origine” – sau vor aplica reduceri de salariu ca măsuri disciplinare”, a spus el. “Și toate aceste lucruri se întâmplau în fiecare zi în timpul întâlnirilor de dinaintea serviciului sau în timpul pauzelor”.

El a spus comisiei că ferma la care lucra a aplicat o politică de “grevă”, scăzând 30 de minute din salariu pentru fiecare grevă pe care o primeau. Rapoartele anterioare au scos la iveală modul în care lucrătorii erau foarte prost plătiți, în condițiile în care, din punct de vedere legal, trebuie să primească minimum 10,10 lire sterline pe oră.

De asemenea, li se percepeau taxe pentru lucruri precum electricitatea (care este legală) și pentru a-și plăti propriile mănuși și echipamente. În cadrul acestui sistem, lucrătorii nu ar fi trebuit să plătească nimic pentru nimic din ceea ce este necesar pentru a-și îndeplini sarcinile.

Fermierii britanici ar putea fi mai mulțumiți de centralizarea politicii agricole pentru a evita diferențele între părțile descentralizate ale uniunii, a declarat vicepreședintele National Farmers’ Union în 2017, după Brexit.

Regatul Unit a participat la politica agricolă comună (PAC) a UE timp de decenii. În 2019, Regatul Unit a primit aproximativ 4,7 miliarde de lire sterline din fondurile PAC. Aproximativ 80% din această sumă a fost furnizată sub formă de “plăți directe” în cadrul schemei de plăți de bază (Basic Payment Scheme – BPS), bazate, în linii mari, pe cantitatea de teren cultivat.

Sir James Dyson a fost un susținător vocal al Brexitului în perioada premergătoare referendumului din 2016 și a susținut că ieșirea din UE ar oferi Regatului Unit mai mult control asupra propriului destin.
Sir James Dyson a fost un susținător vocal al Brexitului în perioada premergătoare referendumului din 2016 și a susținut că ieșirea din UE ar oferi Regatului Unit mai mult control asupra propriului destin.

Luând cuvântul în fața Subcomitetului UE pentru energie și mediu privind implicațiile Brexitului asupra agriculturii, vicepreședintele Guy Smith a declarat că fermierii din întreaga țară trebuie să “cânte din aceeași partitură”.

Brexit, a declarat guvernul, a fost pentru a le oferi fermierilor “pentru prima dată în 50 de ani [șansa] de a face lucrurile diferit”.

George Eustice, pe atunci secretar de stat pentru mediu, a afirmat în 2020 că “nu are sens să subvenționăm proprietatea funciară și modul de exploatare a terenurilor, în condițiile în care cele mai mari plăți de subvenții merg prea des către cei mai bogați proprietari de terenuri”.

Printre beneficiarii plăților directe din cadrul PAC-CAP, care se făceau la hectar, s-au numărat James Dyson, care a primit peste 5 milioane de lire sterline de la UE, și fostul editor al Daily Mail, Paul Dacre, care a încasat 88.000 de lire sterline pentru proprietatea sa scoțiană Langwell într-un singur an.

După ce Marea Britanie a votat pentru ieșirea din UE, Dyson a anunțat că va muta sediul central al companiei Dyson din Malmesbury, Marea Britanie, în Singapore. Această decizie a fost întâmpinată cu critici din partea unor persoane care l-au acuzat pe Dyson de ipocrizie, întrucât acesta susținuse că Brexitul ar fi bun pentru economia britanică.

Decizia companiei Dyson de a-și muta sediul central în Singapore a fost considerată de unii ca fiind un semn al provocărilor cu care se confruntă Regatul Unit în urma Brexitului.

Dyson nu este singura companie care și-a mutat sediul în străinătate în ultimii ani. Multe alte companii au ales, de asemenea, să își mute sediul în țări cu taxe mai mici și condiții de afaceri mai favorabile.

O birocrație sporită, o situație economică înrăutățită, acorduri de liber schimb dăunătoare, un șir de promisiuni încălcate – se pare că agricultorii și cei care lucrează în industriile auxiliare sunt departe de a fi mulțumiți de Brexit.

În rândul fermierilor care au votat pentru Leave, revista a raportat o viziune mai pozitivă asupra impactului Brexitului

Sondajul realizat de Farmers Weekly în rândul a peste 900 de persoane din industria agricolă a mai arătat că 69% dintre acestea au declarat că ieșirea din UE a avut un impact negativ asupra afacerilor lor.

Leave A Reply