Ca răspuns la tendințele alarmante de creștere a xenofobiei, rasismului și intoleranței, a misoginiei violente, a antisemitismului și a urii anti-musulmane în întreaga lume, Secretarul General al ONU, António Guterres, a lansat la 18 iunie 2019 Strategia și Planul de acțiune al Organizației Națiunilor Unite privind discursul de ură.
Această primă inițiativă la nivelul ONU menită să abordeze discursul instigator la ură oferă o foaie de parcurs privind modul în care Organizația poate sprijini și completa eforturile statelor.
Strategia subliniază necesitatea de a contracara ura în mod holistic, respectând în același timp libertatea de opinie și de exprimare, și de a colabora cu părțile interesate relevante, inclusiv organizațiile societății civile, mass-media, companiile de tehnologie și platformele de socializare.
În 2021, Adunarea Generală a adoptat o rezoluție prin care a proclamat data de 18 iunie drept Ziua internațională de combatere a discursului instigator la ură.
Șeful ONU pentru drepturile omului a folosit marți o dezbatere specială despre arderea Coranului în Suedia și în alte țări europene pentru a merge pe o linie fină între libertatea de exprimare și respectul pentru convingerile religioase, extinzând în același timp apelul său la respectarea “tuturor celorlalți”, inclusiv a imigranților, a persoanelor LGBTQI+ și a femeilor și fetelor care poartă eșarfe.
Volker Türk, vorbind în fața Consiliului pentru Drepturile Omului, s-a ocupat de ura și discriminarea care alimentează violența, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari cu privire la manifestările “fabricate” de intoleranță menite să creeze o prăpastie între civilizații.
Türk a denunțat arderea Coranului în Europa printre incidentele recente care “par să fi fost fabricate pentru a exprima dispreț și a aprinde furia, pentru a crea o prăpastie între oameni și pentru a provoca transformarea diferențelor de perspectivă în ură și poate violență”.
Dincolo de chestiunile de legislație sau de guvern, el a spus că oamenii trebuie să arate respect față de “toți ceilalți” și a insistat asupra faptului că “apologia urii care constituie o incitare la violență, discriminare și ostilitate ar trebui să fie interzisă în fiecare stat”.
Türk a avertizat că discursurile de ură de orice fel sunt în creștere – chiar dacă nu sunt întotdeauna considerate ca incitând la violență.
Interzicerea Hijab-ului în Karnataka a declanșat o mare dispută politico-religioasă. Fetele musulmane din întregul stat au fost private de accesul la educație, iar un număr considerabil de femei nu au putut nici măcar să se prezinte la examene, potrivit unui raport al Uniunii Populare pentru Libertăți Civile (PUCL) Karnataka.
De Ziua Internațională a Femeii, multe dintre aceste studente musulmane așteptau o decizie a Curții Supreme ca răspuns la o cerere prin care solicitau permisiunea de a se prezenta la examene purtând hijab.
Karnataka este un stat din sud-vestul Indiei, cu litoralul Mării Arabiei. Capitala, Bengaluru (fostă Bangalore), este un centru de înaltă tehnologie cunoscut pentru magazinele sale și viața de noapte.
În sud-vest, Mysore găzduiește temple somptuoase, inclusiv Palatul Mysore, fostul sediu al maharajașilor din regiune. Hampi, cândva capitala medievală a imperiului Vijayanagara, conține ruine de temple hinduse, grajduri de elefanți și un car de piatră.
“Dezumanizarea femeilor și negarea egalității acestora cu bărbații; abuzarea verbală a femeilor și fetelor musulmane care poartă văl; batjocorirea persoanelor cu dizabilități; afirmații false conform cărora migranții sau persoanele de anumite etnii sunt mai predispuse să se implice în infracțiuni sau defăimarea persoanelor LGBTQ+ – toate aceste discursuri de ură sunt similare prin faptul că pornesc de la noțiunea de bază că unele persoane merită mai puțin respect ca ființe umane”, a spus el.
Conflictul din Kashmir este cel mai cunoscut conflict religios din regiune. Regiunea Kashmir este revendicată atât de India, cât și de Pakistan, iar ambele țări au purtat războaie pentru ea.
Conflictul este de natură religioasă, deoarece majoritatea locuitorilor din Kashmir sunt musulmani, în timp ce majoritatea locuitorilor din India sunt hinduși.
Pakistanul și Palestina au condus un demers pentru o rezoluție a Consiliului care, printre altele, a cerut țărilor să ia măsuri pentru “prevenirea și urmărirea penală a actelor și a susținerii urii religioase care constituie o incitare la discriminare, ostilitate sau violență”. Revoltele din Gujarat au avut loc în Gujarat, India, în 2002. Au fost declanșate de incendierea unui tren care transporta pelerini hinduși și au avut ca rezultat moartea a peste 1.000 de oameni, majoritatea musulmani.
Statele Unite au declarat că nu vor susține rezoluția pe fondul îngrijorărilor că ar putea călca în picioare un drept fundamental la libertatea de exprimare.
“Știm din experiență că încercarea de a interzice o astfel de exprimare de fapt, de obicei, o amplifică și mai mult, atrăgând și mai multă atenție asupra ei și adesea servește drept catalizator pentru mai multă ură”, a declarat Rashad Hussain, ambasadorul general al SUA pentru libertatea religioasă internațională, exprimând opoziția SUA față de așa-numitele legi privind “blasfemia”.
“De asemenea, astfel de legi nu reușesc să abordeze cauzele care stau la baza intoleranței”, a spus el, făcând apel în schimb la eforturi pentru “revigorarea educației și a dialogului intercultural interconfesional pentru a face față discursului instigator la ură”.
Arderea recentă a Coranului a avut repercusiuni de amploare și a cântărit chiar și în reflecțiile Turciei cu privire la admiterea sau nu a Suediei în NATO.
Într-o scrisoare adresată președintelui Consiliului pentru Drepturile Omului, Václav Bálek, ambasadorul pakistanez la ONU la Geneva, Khalil Hashmi, a solicitat o discuție cu privire la “creșterea alarmantă a actelor premeditate și publice de ură religioasă, așa cum se manifestă prin (desecretizarea recurentă a Coranului Sfânt în unele țări europene și în alte țări”.
Dezbaterea, care a avut loc în timpul sesiunii de vară a consiliului, s-a conturat în mare parte pe linia țărilor occidentale, care au condamnat această intoleranță, dar au afirmat dreptul la libertatea de exprimare, și a țărilor predominant musulmane, care doresc ca guvernele să își consolideze arsenalul juridic pentru a interzice manifestările de intoleranță și ură religioasă care ar putea duce la violență, discriminare sau ostilitate.
“Am dori să subliniem că libertatea de exprimare este o valoare etică care ar trebui să se răspândească spre o coexistență pașnică, mai degrabă decât să provoace o ciocnire a civilizațiilor”, a declarat prințul Faisal bin Farhan, ministrul de externe al Arabiei Saudite, într-o declarație video. “Ar trebui să răspândim valorile de toleranță”.
Printr-un vot de 28-12 în favoarea unei măsuri la 12 iulie, consiliul cu sediul la Geneva a condamnat și a respins cu fermitate orice susținere și manifestare a urii religioase în aceste acte de profanare a Sfântului Coran.
Șapte țări s-au abținut de la votul asupra rezoluției, care s-a confruntat cu obiecții din partea unui șir de țări, în mare parte occidentale, bazate pe îngrijorarea că acțiuni guvernamentale mai stricte ar putea încălca libertatea de exprimare.
Prezentată de Pakistan și Palestina, propunerea a primit sprijin din partea națiunilor în curs de dezvoltare din Africa, China, India, Argentina, Africa de Sud și mai multe țări din Orientul Mijlociu.
Fostul lider al Ukip, Nigel Farage, se folosește de frica legată de refugiații care traversează Canalul Mânecii dinspre Europa spre Marea Britanie.
Douăsprezece națiuni au votat împotriva măsurii, inclusiv Belgia, Finlanda, Franța și Germania, Muntenegru, România, Marea Britanie și Statele Unite.
Simon Manley, ambasadorul Regatului Unit și reprezentant permanent la OMC, ONU și alte organizații internaționale la Geneva, a explicat într-o declarație că, deși este pe deplin angajat în favoarea drepturilor tuturor de a-și practica religia în pace și susține diversitatea religioasă, Regatul Unit consideră că: “legislația internațională privind drepturile omului ne oferă parametri strict definiți în care libertatea de exprimare poate fi limitată. Și nu acceptăm că, prin definiție, atacurile asupra religiei, inclusiv asupra textelor sau simbolurilor religioase, constituie o pledoarie pentru ură… trebuie să recunoaștem că funcția principală a cadrului internațional al drepturilor omului – forjat din experiența amară a secolelor trecute – este de a proteja indivizii de stat. În mod tragic, există prea multe exemple în lume, în prezent și în ultimii ani, în care credincioșii – religioși sau nu – au fost asupriți fără milă de cei care ar trebui să le garanteze drepturile.”
“În ciuda votului de astăzi, speranța noastră este că putem găsi din nou o cale care să ne permită să luptăm împreună, ca un singur Consiliu, împotriva intoleranței religioase și a stigmatizării.”
Rezoluția a fost adoptată în urma profanării celei mai sfinte cărți a islamului în diferite părți ale Europei – cel mai recent la 28 iunie, când un bărbat despre care se spune că este un imigrant creștin din Irak a ars o copie a Coranului la 28 iunie în fața moscheii centrale din Stockholm.
Rezoluția ONU a inclus un apel adresat țărilor să pună în aplicare măsuri care să prevină și să urmărească penal actele și promovarea urii religioase, în special atunci când acestea incită la discriminare, ostilitate sau violență.
Regatul Unit salută angajamentul continuu al României față de EPU. Recunoaștem eforturile sale în dezvoltarea și adoptarea de strategii și legislație interguvernamentale privind drepturile omului, inclusiv în ceea ce privește combaterea sclaviei moderne și a traficului de persoane, a antisemitismului și a xenofobiei. Încurajăm România să se concentreze asupra punerii în aplicare și a rezultatelor.
Recomandăm României:
- Să îmbunătățească egalitatea de șanse, în special în zonele rurale și pentru grupurile marginalizate, să abordeze disparitățile de venituri și sărăcia extremă, să îmbunătățească accesul la educație incluzivă și să reducă excluziunea socio-economică.
- Să intensifice eforturile de reducere a sarcinilor la minore, a violenței împotriva femeilor, a exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale asupra copiilor, precum și a sclaviei moderne și a traficului de persoane, inclusiv prin abordarea atitudinilor sociale care stau la baza acestor probleme.
- Să dea dovadă de un angajament politic continuu în vederea creării unui mediu în care grupurile minoritare, în special romii și persoanele LGBT, să poată avea încredere în identitatea lor și să fie deschise.