Cutremurul s-a înregistrat cu 7,8, clasificat drept „major” pe scara oficială a magnitudinii. Ele sunt măsurate pe o scară numită Scala Magnitudinei Momentului (Mw). Aceasta a înlocuit mai bine cunoscuta scară Richter, considerată acum învechită și mai puțin precisă.
S-a întâmplat de-a lungul a aproximativ 100 km (62 de mile) de falie, provocând daune grave clădirilor din apropierea faliei. O operațiune de salvare este în desfășurare în mare parte din sudul Turciei și nordul Siriei, în urma unui cutremur uriaș care a ucis peste 4.300 de oameni.
Mii de clădiri s-au prăbușit după cutremurul cu magnitudinea de 7,8 în apropiere de Gaziantep, Turcia, care a avut loc luni la primele ore ale zilei, în timp ce oamenii dormeau.
In times of distruction and distress, Armed Forces come to the rescue, create order and provide much needed relief. Our hearts and minds go out to the 🇹🇷 Armed Forces and the people of Türkiye in these challenging times @TurkDelNATO https://t.co/XLZP6s1ZjW
— Admiral Rob Bauer (@CMC_NATO) February 6, 2023
Un cutremur cu magnitudinea de 7,5 a lovit apoi în apropiere câteva ore mai târziu, provocând daune suplimentare unei regiuni care era deja puternic zguduită. Un tremor de 2,5 sau mai puțin de obicei nu poate fi simțit, dar poate fi detectat de instrumente.
Cutremurele de până la cinci sunt resimțite și provoacă pagube minore. Cutremurul turcesc de la 7,8 este clasificat ca fiind major și provoacă de obicei pagube grave, așa cum a făcut și în acest caz. Orice cutremur peste 8 cauzează daune catastrofale și poate distruge total comunitățile din centrul său.
Devastarea provocată de cutremurul mortal de luni în sud-estul Turciei a inclus distrugerea aproape totală a unui castel vechi de 2.000 de ani, construit în timpul Imperiului Roman.
Cutremurul de pe coasta Japoniei din 2011 a fost înregistrat cu magnitudinea 9 și a provocat pagube larg răspândite pe uscat și a provocat un tsunami – care a dus la un accident major la o centrală nucleară de-a lungul coastei. Cel mai mare cutremur înregistrat vreodată a fost de 9,5 înregistrat în Chile în 1960. Scoarța terestră este formată din bucăți separate, numite plăci, care se împing unele lângă altele.
Mulțumim, România! 🇹🇷🇷🇴 Nu vom uita niciodată ajutorul vostru prețios. Dumnezeu să ocrotească echipa care este pe drum spre Turcia! Apreciem eforturile lor și le dorim mult succes! @DSURomania @MAERomania pic.twitter.com/1rLxGdVvmh
— Özgür Kıvanç Altan (@vanc_ozgur) February 6, 2023
Aceste plăci încearcă adesea să se miște, dar sunt împiedicate de frecarea de frecare cu una alăturată. Dar uneori presiunea crește până când o placă se zvâcnește brusc, provocând mișcarea suprafeței. Placa arabă se mișca spre nord și se zdrobea de placa anatoliană. Un tremor de 2,5 sau mai puțin de obicei nu poate fi simțit, dar poate fi detectat de instrumente.
Cutremurele de până la cinci sunt resimțite și provoacă pagube minore. Cutremurul turcesc de la 7,8 este clasificat ca fiind major și provoacă de obicei pagube grave, așa cum a făcut și în acest caz.
Cutremurul din Vrancea din 1977 a avut loc pe 4 martie 1977, la ora locală 21:22, și s-a resimțit în toată Balcanii. A avut o magnitudine de 7,5, făcându-l al doilea cel mai puternic cutremur înregistrat în România în secolul XX, după evenimentul seismic din 10 noiembrie 1940. Hipocentrul a fost situat în Munții Vrancei, cea mai activă zonă seismică a României, la o adâncime de 85,3 km.
Cutremurul a ucis aproximativ 1.578 de persoane (1.424 în București) în România și a rănit peste 11.300. Printre victime s-au numărat actorul Toma Caragiu și scriitorii A. E. Bakonsky, Alexandru Ivasiuc și Corneliu M. Popescu. Conducătorul comunist Nicolae Ceaușescu și-a suspendat vizita oficială în Nigeria și a declarat stare de urgență.
Aproximativ 32.900 de clădiri au fost avariate sau distruse. Imediat după cutremur, 35.000 de familii au rămas fără adăpost. Se crede că pierderile economice au ajuns la două miliarde de dolari, deși suma nu a fost confirmată de autorități la acel moment.
Un raport detaliat cu privire la distrugerea provocată de cutremur nu a fost niciodată publicat. Cele mai multe pagube au fost concentrate în capitala României, București, unde aproximativ 33 de clădiri mari s-au prăbușit.
Majoritatea acestor clădiri au fost construite înainte de al Doilea Război Mondial și nu au fost consolidate.
După cutremur, guvernul român a impus standarde de construcție mai dure, urmând să folosească cutremurul drept pretext pentru a începe campania majoră de demolări de la București în 1982, campanie care a durat până în 1991.
În Bulgaria cutremurul este cunoscut sub numele de cutremur din Vrancea sau cutremur de la Sviștov.
Potrivit datelor oficiale, în RSS Moldovenească au fost distruse 2.765 de clădiri, în timp ce 20.763 de clădiri au suferit pagube semnificative
Trei blocuri din orașul bulgar Svishtov (lângă Zimnicea) s-au prăbușit, provocând moartea a peste 100 de persoane.
Multe alte clădiri au fost avariate, inclusiv Biserica Sfânta Treime. În Moldova sovietică cutremurul a distrus și a deteriorat multe clădiri iar în capitala Chișinău a izbucnit o panică.
Cutremurul din 4 martie 1977 a provocat unul dintre cele mai mari numere de morți din anii 1970 din lume. A provocat pierderea a 1.578 de vieți și a rănit încă 11.221, 90% dintre decese fiind în capitala București.
Pagubele raportate au inclus 32.897 de locuințe prăbușite sau demolate, 34.582 de familii fără adăpost, 763 de unități industriale afectate și multe alte daune în toate sectoarele economiei.
Un raport al Băncii Mondiale din 1978 a estimat o pierdere totală de 2,048 miliarde USD, Bucureștiul reprezentând 70% din total, adică 1,4 miliarde USD. Potrivit acestui raport, din cele 40 de judeţe ale României, 23 au fost puternic afectate.
Cutremurul din Vrancea din 4 martie 1977 ia oferit lui Ceaușescu un pretext pentru a demola părți din Bucureștiul vechi. Și-a dorit un centru civic mai potrivit cu poziția politică a țării și a început un plan de reconstrucție a Bucureștiului bazat pe stilul realismului socialist.
Construcția Palatului Parlamentului a fost cea mai extremă expresie a programului de sistematizare impus României de Nicolae Ceaușescu. Sistematizarea a fost un program de planificare urbană realizat de Ceaușescu, care a fost impresionat de organizarea societală și adularea în masă pe care a văzut-o în ideologia Juche din Coreea de Nord în timpul vizitei sale în Asia de Est din 1971. Ceaușescu a decis să implementeze politici similare în țara sa, cu scopul de a transforma România într-o „societate socialistă dezvoltată multilateral”.