Doi muncitori români, un bărbat și o femeie, au fost bătuți de „caporalul” român denunțat și de alți trei conaționali de-ai noștri la Taranto, după inspecția carabinierilor și arestarea patronului italian în vârstă de 43 de ani, acuzat de evaziune fiscală, intermediere și uz ilegal de forță de muncă în cadrul societății agricole pe care o deține.
Cazul de la Taranto, din sudul Italiei, vi l-am prezentam astăzi în articolul despre cei 35 de muncitori români exploatați la munci agricole de un cetățean italian arestat la Taranto.
Carabinierii de la Inspectoratul muncii din Taranto au descoperit în urma investigațiilor că patronul italian ajutat de un „caporal” se folosea de prestațiile a 35 de muncitori români, care fără contract de muncă au fost forțați să lucreze în condiții de exploatare și de încălcare a standardelor de siguranță a muncii.
După inspecția carabinierilor în depozitul unde muncitorii puneau în cutii fructele și legumele pe care le colectau de pe câmpurile de la Ginosa și Castellaneta și arestarea patronului italian, „caporalul” împreună cu alți trei lucrători, tot români și aceștia, i-au bătut pe doi dintre muncitori, un bărbat și o femeie, bănuiți că ar fi colaborat cu autoritățile și ar fi denunțat situația ilegală din cadrul societății agricole în care lucrau la negru, fără contract de muncă și în condiții de exploatare.
Bărbatul român bătut de către conaționali a suferit fracturi la nivelul feței iar femeia leziuni ale feței și la nivelul abdomenului. Cei trei bătăuși împreună cu românul „caporal” au fost denunțați pentru atac la persoană și vătămări corporale.
Anchetatorii au descoperit în incinta societății agricole o situație dramatică de disconfort și umilință în detrimentul lucrătorilor români care erau forțați să lucreze fără odihnă până la 17 ore pe zi, cu o plată pe oră de cel mult 4 euro.
În realitate, plata pe oră ajungea la 1,50 euro și nu depășea niciodată suma de 200 de euro pe lună, pentru că muncitorii erau obligați să le ramburseze atât angajatorului, cât și intermediarului său („caporalului”), bani pentru dormit, pentru țigări, pentru alimente și pentru transport.
Muncitorii erau nevoiți să-și îndeplinească nevoile fiziologice în aer liber, existau doar două băi, una exterioară și una în interiorul unei încăperi adiacente celei pentru dormit și să se bucure doar de cinci minute pe zi de dușuri într-un mod promiscuu și contemporan, fiind nevoiți să le folosească mai multe persoane în același timp.
De asemenea, muncitorii dormeau în paturi suprapuse într-o cameră a cărei pereți erau acoperiți de mucegai și unde mișunau șoarecii și gândacii.
Anchetatorii au descoperit și numeroase încălcări în materie de legislație a muncii pentru o evaziune contributivă totală în dauna statului italian de aproximativ 3.886.000 €.