Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, spune că Finlanda și Suedia au solicitat oficial să se alăture celei mai mari alianțe militare din lume, o decizie determinată de preocupările de securitate legate de războiul Rusiei în Ucraina.
„Salut cu căldură cererile Finlandei și Suediei de a adera la NATO. Sunteți cei mai apropiați parteneri ai noștri”, a declarat Stoltenberg reporterilor miercuri, după ce a primit scrisorile lor de cerere de la ambasadorii celor două țări nordice.
„Acesta este un moment istoric, pe care trebuie să-l profităm”, a spus Stoltenberg la sediul NATO de la Bruxelles.
Neutre în timpul Războiului Rece, decizia celor două țări de a se alătura alianței este una dintre cele mai semnificative schimbări în arhitectura de securitate a Europei din ultimele decenii.
[LIVE] #NATO Secretary General @jensstoltenberg meets the ambassador of #Finland to NATO, @korhonen_klaus 🇫🇮 & the ambassador of #Sweden to NATO, Axel Wernhoff 🇸🇪 https://t.co/Ds480P3SEp
— Oana Lungescu (@NATOpress) May 18, 2022
Aplicațiile trebuie acum cântărite de cele 30 de țări membre. Acest proces este de așteptat să dureze aproximativ două săptămâni, deși președintele turc Recep Tayyip Erdogan și-a exprimat rezervele cu privire la aderarea Finlandei și Suediei.
Onorat să primesc cererile pentru aderarea #Finlandei și a Suediei la #NATO. Aceasta este o zi bună într-un moment critic pentru securitatea noastră. Aplicațiile dvs. sunt un pas istoric.
Dacă obiecțiile sale sunt depășite, iar discuțiile de aderare decurg așa cum se aștepta, cei doi ar putea deveni membri în câteva luni. Procesul durează de obicei opt până la 12 luni, dar NATO vrea să se miște rapid, având în vedere amenințarea Rusiei care planează asupra țărilor nordice.
Canada, de exemplu, spune că se așteaptă să ratifice protocolul lor de aderare în doar câteva zile.
Mai mulți aliați NATO, în special Regatul Unit, au oferit asigurări de securitate Finlandei și Suediei în perioada de aplicare înainte ca acestea să fie acoperite de pactul de apărare reciprocă al alianței.
„În ultimele zile, am văzut numeroase declarații ale aliaților care se angajează pentru securitatea Finlandei și a Suediei. NATO este deja vigilentă în regiunea Mării Baltice, iar forțele NATO și ale aliaților vor continua să se adapteze după caz”, a spus Stoltenberg.
Stoltenberg a mai spus că aliații NATO „sunt hotărâți să rezolve toate problemele și să ajungă la concluzii rapide”.
„Toți aliații sunt de acord asupra importanței extinderii NATO. Suntem cu toții de acord că trebuie să fim împreună”, a spus el.
James Bays de la Al Jazeera, raportând de la Bruxelles, a spus că integrarea Finlandei și Suediei în NATO ar trebui să fie simplă din punct de vedere militar.
„Cele două țări au servit alături de NATO în Balcani și Afganistan și au armate moderne”, a spus el.
„Ei spun că echipamentul lor militar este interoperabil cu sistemele NATO”.
Opinia publică din Finlanda și Suedia s-a schimbat masiv în favoarea aderării de când Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie.
Cu toate acestea, cererile istorice ale celor două țări de a deveni membre NATO au lovit un obstacol după ce Erdogan a luat o atitudine dură împotriva expansiunii nordice.
Erdogan a declarat luni că delegațiile suedeze și finlandeze „nu ar trebui să se deranjeze” să călătorească la Ankara după ce Stockholm a anunțat că cele două țări vor trimite oficiali pentru a încerca să schimbe poziția Turciei.
Ankara dă vina pe Suedia și, într-o măsură mai mică, Finlanda pentru că sprijină grupurile considerate „teroriste” de guvernul turc. De asemenea, Suedia a pus în aplicare sancțiuni împotriva armelor împotriva Turciei, deoarece aceasta din urmă a efectuat o operațiune transfrontalieră în Siria în 2019.
Ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu, aflat într-o călătorie în Statele Unite, este programat să discute miercuri despre apartenența la NATO a țărilor nordice cu secretarul de stat Antony Blinken.
#Canlı 📡
ABD’de yaşayan vatandaşlarımızla buluşma
📍New York https://t.co/rKewDxDMTf
— Mevlüt Çavuşoğlu (@MevlutCavusoglu) May 17, 2022
Decizia de a căuta un loc sub umbrela NATO reprezintă un regres pentru Moscova, războiul din Ucraina declanșând chiar genul de lărgire a alianței la granițele Rusiei pe care a trebuit să o prevină.
Până acum, răspunsul Moscovei a fost în mod neașteptat stins, avertizând anterior cu privire la pașii de natură „militar-tehnică” și că ar putea desfășura arme nucleare în exclava sa europeană Kaliningrad, dacă țările vor adera.
Preşedintele Vladimir Putin a declarat luni că apartenenţa suedeză şi finlandeză la NATO nu reprezintă nicio ameninţare pentru Rusia, dar a avertizat că Moscova va răspunde dacă alianţa occidentală va stimula infrastructura militară în noile state nordice.
Katalin Novak became the new President of Hungary. Congratulations from Vladimir Putin: https://t.co/lwO1Ksg448
— President of Russia (@KremlinRussia_E) March 11, 2022
This is an historic day for our alliance & the world. Not long ago nobody would have predicted this step, but Putin’s appalling ambitions have transformed the geopolitical contours of our continent.
I look forward to welcoming Finland & Sweden into the @NATO family very soon. https://t.co/0IxmEpvky8
— Boris Johnson (@BorisJohnson) May 18, 2022
Parlamentul Ungariei a ales-o pe deputatul de guvernământ al partidului Fidesz Katalin Novák drept prima femeie președinte a țării, susținând agenda naționalistă a premierului, Viktor Orbán, care a declanșat conflicte cu UE.
Novák, în vârstă de 44 de ani, a ocupat funcția de vicepreședinte al Fidesz al lui Orbán și a fost ministrul afacerilor al familiei responsabil de agenda sa de sprijin economic pentru clasa de mijloc, inclusiv subvenții pentru locuințe, împrumuturi pentru locuințe susținute de stat și reduceri de impozite.
Analiştii spun că Orbán, care se confrunta cu alegeri strânse în mai puţin de patru săptămâni, a căutat să facă apel la alegătorii de sex feminin pentru a o alege pe Novák pentru rolul în mare parte ceremonial de preşedinte pentru un mandat de cinci ani.
Novák, care a susținut condamnarea de către Orbán a invaziei Ucrainei de către Rusia, îi va succeda lui János Áder, un alt fidel al partidului Fidesz, după ce a câștigat 137 de voturi, pe baza unui număr de pe site-ul parlamentului. Candidatul opoziției Péter Róna a primit 51 de voturi.
🇭🇺Hungary demands that war crimes be investigated, that war criminals be brought to justice and that harsh sentences be meted out.
🇵🇱Węgry domagają się zbadania zbrodni wojennych, postawienie zbrodniarzy wojennych przed sądem oraz wymierzenia surowych kar.— Katalin Novák (@KatalinNovakMP) May 17, 2022
Oana Lungescu este purtătorul de cuvânt principal al Alianței Nord-Atlantice, oferind consiliere strategică Secretarului General al NATO, Consiliului Nord-Atlantic, comandamentelor și birourilor NATO în presă, mass-media și social media.
Lungescu coordonează operațiunile media ale NATO 24/7, precum și planificarea și conducerea aspectelor media ale tuturor evenimentelor majore ale NATO, inclusiv summiturile și reuniunile ministeriale.
Ea este responsabilă de toate discursurile și publicațiile Secretarului General NATO și Secretarului General Adjunct. Doamna Lungescu este prima femeie – și prima jurnalistă – care a ocupat acest post. În 2016, Politico a numit-o pe doamna Lungescu una dintre cele mai influente femei de la Bruxelles.
Doamna Lungescu s-a alăturat NATO după o lungă carieră jurnalistică la BBC World Service, unde a acoperit afacerile UE și NATO pentru radio, televiziune și online în mai multe limbi. Născută în România, s-a alăturat Serviciului Român al BBC la Londra în 1985 și, ulterior, a devenit șef adjunct și apoi redactor.
În 1997, a fost numită corespondent pentru afaceri europene la Bruxelles, unde a acoperit practic fiecare summit al UE și NATO. Între 2009-2010, a raportat despre afacerile europene de la Berlin.
În 1999, ea a călătorit în Chile și Argentina pentru a raporta despre consecințele dictaturilor militare, în calitate de beneficiară a unei burse Onassis. În 2002, a primit premiul European Woman of Achievement.
În 2010, a primit laudele juriului în 2010, premiile UACES – Thompson Reuters Reporting Europe pentru seria sa de documentare „State Secrets” – despre arhivele poliției secrete și propriul ei dosar de securitate.
A contribuit la „Child of Europe: An Anthology of New East European Poetry” (Penguin International Poets, 1991) și la „More From Our Own Correspondent” (Barnes&Noble, 2009).
Oana Lungescu deține un Master în Studii Engleze și Spaniole de la Universitatea din București.
Romania welcomes Sweden’s decision to apply for @NATO membership, announced today by @SwedishPM Magdalena Andersson. 🇷🇴 fully supports a swift NATO accession process. With 🇸🇪 & 🇫🇮 joining the NATO family, our Alliance will be stronger than ever.
— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) May 16, 2022