[Romanul]

Romanul on 28/04/2018 at 14:54 #35290

A doua recenzie va fi una mai putin fericita, mai degraba tragicomica.
M-a sunat intr-o dimineata. De fiecare data cand nu am ascultat de feelingul pe care il am cand discut cu cineva la telefon sfarsesc prin a-mi baga si scoate mie insami ulterior. Nu a fost atat de tragic cazul de fata.
Soseste el, un batranel bonom, imbracat de mers la nunta, nimic de reprosat pana aici. Il invit in camera, se aseaza pe pat, purtam o mica conversatie dupa care lets get down to bussiness. Aici deja incepe sa ia situatia o turnura horror pentru mine. Imi lasa senzatia ca venise cu discursul pregatit. A tinut de n ori sa sublinieze faptul ca el e bugetar de aici si tragicul: renumeratie mica, famelie mare…atat am retinut. Dupa aceea mi s-a rupt filmul.
Imi repugna sa ma targuiesc precum o vita cu cineva cu atat mai putin fata in fata. Daca as fi lucrat in alt domeniu, da, ba chiar excelez la asa ceva insa “aici-acum” mi se pare oribil. Apreciez intrebarea adresata la telefon, pot spune da sau nu, in functie caz. Insa in momentul in care sunt pusa in fata faptului implinit mi se pare ca intr-o oarecare masura mi se forteaza mana. Acelasi sentiment banuiesc ca il incercati voi cand o escorta lucreaza cu poze false marsand pe ideea ca daca tot bati drumul pana acolo vei si ramane.
Revenind, m-am gandit sa imi adun resursele de buna samariteana si sa ascult ce are de spus omul incercand sa ajungem la un consens. Dur in negocieri, nici vorba de vreun front comun.
El: 130 pentru o ora
Eu: Nu, 40 de minute
El: Nu, o ora
Eu: Hai sa te conduc.,,
Il conduc la usa iar aici incepe comicul. Inainte de a iesi pe usa incearca o ultima varianta(planul de urgenta): “Sa-ti ajute Dumnezeu si Maica Domnului si Isus ca iti faci mila de un om batran si fara bani”. Ghinion, sunt atee. De fapt, mai mult spirituala. Daca m-ar fi luat cu “fie sa ajungi la iluminare si fie ca energia universala bla bla” era altceva.
Cele relatate mai sus se intamplau spre sfarsitul unei saptamani. La inceput de saptamana urmatoare, matinal, primesc un telefon, stabilim intalnire.
De mentionat ca uneori am senzatia ca sufar de o forma usoara de Alzheimer fie am o memorie extrem de selectiva. Memoria vizuala functioneaza in parametrii normali insa in conditiile acestea nu constituie un ajutor prea mare.
Vine nenea, undercover de asta data. Imbracat lejer(casual e prea pompos in cazul de fata), ochelari, sapca. Si se trezeste vizualul, memoria inca dormea. Il intreb daca a mai fost la mine, daca ne stim de undeva. El nu si nu, atitudine destul de superioara. Alege varianta de 30 de minute.
Din experientele anterioare am observat ca unii barbati odata cu inaintarea in varsta dezvolta un soi de libidinosenie fantastica. Tind sa cred ca asta vine la pachet cu andropauza. Primul simptom e de a adauga diminutive la orice, astfel pizda devine “pizduca”, coaiele devin “coite”, tatele se transforma in “tatuci” samd. Mie asta imi creaza imaginea unui bunicut pedofil unde eu sunt minora abuzata. Constatare ce se aplica si cazului de fata. Spicuiesc: “lasa-ma sa-ti simt tatucile”, “vai, pizduca ta”. Ma infing in el: “vai, nu te misca, stai, stai sa-ti simt pizduca(care pizduca??) dulce!!”.
De apreciat e faptul ca la final am avut o conversatie extrem de placuta presarata, totusi, pe alocuri cu un usor iz de nostalgie pentru comunism. Declicul s-a produs pentru mine cand a mentionat iarasi(suspectez o frustrare) faptul ca e bugetar deci renumeratie….famelie.,,,din nou. Am facut-o pe amnezica in continuare si nu am mentionat nimic cu privire la intalnirea anterioara cu promisiunea facuta mie insami sa imi ascult pe viitor intuitia.
L-am condus la usa insa nu s-a mai lasat cu cele sfinte de data aceasta.
Aspect: 5(se tinea bine pentru varsta lui)
Atitudine: -10(pentru pedofilie)
Igiena: 10

[Romanul]

Romanul on 28/04/2018 at 14:54 #35288

M-am hotarat sa scriu si eu recenzii in conditiile in care pe topicul unde sunt recenzata cam bate vantul la acest capitol; poate e un bun stimulent. Pentru mine e un exercitiu binevenit.
Prima recenzie va fi una pozitiva.
Tipul acesta ma viziteaza destul de des, inspre foarte des. E genul cuminte, pe principiul “faci ce vrei tu”. Si fac.
Nu exceleaza la capitolul sex insa are o calitate pe care rar am intalnit-o la alti barbati, extrem de rar.
Nu sunt fana pozitiei misionar fiindca ma limiteaza extrem de mult, eu fiind una dintre femeile care ajunge la orgasm doar cand e ea deasupra. Da, trebuie sa detin eu controlul. Ori, sa ma simt bine in misionar am nevoie de un barbat care prin atitudine, prin modul in care pune mana pe mine in momentul acela, prin felul in care intra in mine, sa ma faca sa capitulez. Sunt vulnerabila in acele momente, ma anuleaza capitularea aceea desi e destul de ingrata exprimarea aceasta. Ma simt dezbracata de orice bariere impuse constient sau inconstient iar el detine controlul absolut asupra mea. Poate sa faca orice cu mine dupa bunul sau plac. E un abandon total in fata lui. El nu mai intra doar in vaginul meu ci intra in fiinta mea, in fiecare por si fibra a ei.
Aceasta e calitatea majora a acestui barbat. Ma strange in brate, se lasa pe mine fara sa ii simt greutatea, imi ascund fata in pieptul lui, uneori stam cu gurile lipite respirand unul in celalalt. Imi sopteste “noi acum facem dragoste, nu sex”. Poate ca asa e.
Nu imi ofera un orgasm fizic insa imi rascoleste toata fiinta, sufletul. O experienta mai satisfacatoare decat cel mai salbatic orgasm.
Atitudine: 10+
Aspect: 8(inalt, bine proportionat)
Igiena: 10++