Volodymyr Zelensky a criticat NATO pentru întârzierea acordării statutului de membru al Ucrainei. Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) este o alianță militară interguvernamentală formată din 30 de state membre cu sediul în Europa și America de Nord.

Jens Stoltenberg spune că traseul de aderare a Ucrainei va fi schimbat de la un proces în doi pași la unul singur. Ucraina va adera la NATO atunci când aliații vor fi de acord și vor fi îndeplinite condițiile, iar Stoltenberg a descris anunțurile ca fiind “un pachet puternic pentru Ucraina și o cale clară spre aderarea sa la NATO”.

În cadrul primei lor sesiuni de lucru de la summitul de la Vilnius, care a avut loc marți (11 iulie 2023), aliații au luat decizii în vederea apropierii Ucrainei de NATO și a consolidării descurajării și apărării colective a Alianței.


El a anunțat un nou program multianual de asistență pentru a ajuta Ucraina să treacă la standardele de instruire ale NATO.

Kievul a fost forțat să accepte că nu poate adera la NATO cât timp se află în război cu Rusia, dar vrea să adere cât mai curând posibil după ce se termină luptele.

În comunicatul său, NATO a afirmat că Ucraina a devenit “din ce în ce mai interoperabilă și mai integrată politic în cadrul alianței” și că a făcut progrese în ceea ce privește reformele.


Secretarul General Adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat, marți, că „odată ce NATO aprobă planurile regionale de apărare, odată ce ia decizia politică”, acestea vor deveni un „standard” pentru țările membre ale Alianței.

„Sunt încrezător că toate țările vor implementa planurile pe care liderii NATO le vor aproba”, a spus înaltul oficial în cadrul NATO Public Forum, care are loc în marja Summitului NATO de la Vilnius. Declarațiile au fost făcute într-o conversație moderată de Benedikt Franke, vicepreședinte și CEO al Conferinței de Securitate de la München.

Mircea Geoană a răspuns la o întrebare din public referitoare la capacitatea NATO de a mobiliza până la 300.000 de militari în caz de necesitate.

„În ultimii 20 – 25 de ani, mulți aliați, în special aliații europeni, au colectat dividendele păcii și nu a fost atât de mult nevoie să investim în baza industrială, în armatele noastre.

Acum trebuie să facem acest lucru. Trebuie să așteptăm ca liderii NATO să aprobe aceste planuri regionale de apărare. După ce le vor aproba, le vor implementa.

Le vor adapta la resurse, la un număr mai mare de oameni, mai bine pregătiți, cu mai multe echipamente pre-poziționate, conform planurilor”, a spus înaltul oficial.

Secretarul General Adjunct al NATO i-a mulțumit generalului Christopher Cavoli, comandantul suprem al forțelor aliate din Europa, și liderilor militari ai Alianței, pentru livrarea accelerată a planurilor de apărare, în timp util pentru aprobarea politică.

„Este o muncă formidabilă și liderii noștri vor aproba acest lucru. Așadar, pot să vă spun cu toată încrederea că țintele referitoare la structură, comandă și control vor fi îndeplinite la timp”, a punctat Mircea Geoană.

 


La Summitul NATO de la Vilnius (Lituania), care se va desfășura între 11 și 12 iulie 2023, va fi aprobată o nouă generație de planuri de apărare în NATO, denumite generic „planuri regionale de apărare”.

Aceste planuri sunt împărțite în trei zone geografice: o zonă nordică, o zonă centrală și o zonă sudică, din care fac parte Marea Neagră și Marea Mediterană.

Potrivit acestor planuri, țările NATO vor pune la dispoziția comandanților Alianței aproximativ 300.000 de militari echipați, pregătiți, gata să intervină în caz de necesitate.

O coaliție formată din 11 națiuni va începe în luna august pregătirea piloților ucraineni pentru a pilota avioane de luptă F-16 de fabricație americană într-un centru care va fi înființat în România, au declarat oficiali.

Republica Finlanda a devenit membră a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord la 4 aprilie 2023. Finlanda are relații oficiale cu NATO din 1994, când s-a alăturat programului Parteneriatul pentru Pace, și este membră a Uniunii Europene - care se suprapune în mare măsură cu NATO în ceea ce privește calitatea de membru - din 1995.
Republica Finlanda a devenit membră a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord la 4 aprilie 2023. Finlanda are relații oficiale cu NATO din 1994, când s-a alăturat programului Parteneriatul pentru Pace și este membră a Uniunii Europene

În luna mai, SUA au dat undă verde aliaților săi occidentali pentru a furniza Ucrainei avioane de luptă avansate, inclusiv F-16, care au fost căutate de mult timp – o îmbunătățire semnificativă față de avioanele din epoca sovietică pe care le folosește în prezent.

Statele Unite au anunțat că se conformează unei solicitări ucrainene de a-i furniza controversate muniții cu dispersie.

Măsura a fost criticată de grupurile de apărare a drepturilor omului, deoarece arma este interzisă de peste 100 de țări.

Peste 100 de țări, printre care Marea Britanie, Franța și Germania, au semnat un tratat internațional – Convenția privind munițiile cu dispersie – care interzice utilizarea sau stocarea acestor arme din cauza efectului lor nediscriminatoriu asupra populației civile.

Președintele rus Vladimir Putin consideră că extinderea NATO reprezintă o amenințare directă la adresa securității țării sale și a afirmat că acesta a fost motivul pentru care a lansat războiul din 2022 în Ucraina.

Invazia sa a avut efectul opus, servind doar la extinderea razei de acțiune a Nato. Aderarea Finlandei a extins mai mult influența NATO asupra Mării Baltice.

Ministerul rus de Externe a declarat că atât Suedia, cât și Finlanda au fost avertizate cu privire la consecințele pe care le-ar avea dacă ar alege să adere.


Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) este o alianță militară interguvernamentală formată din 30 de state membre cu sediul în Europa și America de Nord.

NATO a fost înființată în 1949 pentru a contracara amenințarea reprezentată de Uniunea Sovietică. Sediul central al alianței se află la Bruxelles, în Belgia. Actualul secretar general al NATO este Jens Stoltenberg.

Misiunea NATO este de a “apăra libertatea și securitatea membrilor săi prin mijloace politice și militare”. NATO a fost implicată într-o serie de operațiuni militare, inclusiv în războiul din Afganistan și în războiul din Libia.

Aliații au convenit asupra unui pachet de trei elemente care să apropie Ucraina de NATO. Acesta include un nou program multianual de asistență pentru a facilita tranziția forțelor armate ucrainene de la standardele din epoca sovietică la standardele NATO și pentru a ajuta la reconstrucția sectorului de securitate și apărare al Ucrainei, acoperind nevoi critice precum combustibilul, echipamentele de deminare și materialele medicale.

Pentru a-și satisface nevoile în materie de apărare, aliații și-au luat un angajament de durată de a investi în apărare minimum 2% din produsul intern brut (PIB).

Aliații europeni și Canada au înregistrat o creștere de 8,3 % în termeni reali a bugetelor lor de apărare în 2023, cea mai mare creștere din ultimele decenii. Unsprezece aliați ating sau depășesc acest criteriu de referință în acest an, iar acest număr este de așteptat să crească substanțial în 2024.

Aliații au discutat, de asemenea, despre provocările pe care o China “coercitivă” le reprezintă pentru securitatea și valorile euro-atlantice.

“China nu este adversarul nostru și ar trebui să continuăm să ne angajăm”, a declarat secretarul general, subliniind în același timp că “asertivitatea crescândă a Beijingului ne afectează securitatea” și pune în discuție ordinea internațională bazată pe reguli.

Miercuri, aliații se vor întâlni cu liderii Australiei, Japoniei, Noii Zeelande și Coreei de Sud, precum și cu liderii Uniunii Europene.

Leave A Reply