De cateva saptamani, de cand sunt in Romania ma obsedeaza ghenele de gunoi. Nu, n-am facut o pasiune morbida pentru pubele, ci nu-mi pot desprinde ochii de la oamenii care cauta cu inversunare prin ele. Nu sunt boschetari, desi am vazut si din astia – ei nu mi-ar fi atras atentia atat de flagrant….Iata o doamna cu palarie, cu o eleganta studiata si un bat lung cotrobaie prin tomberon fara sa-i pese catusi de putin de lumea care trece si-o priveste uimita.
Eh, e nebuna, isi zic probabil majoritatea. Nimic mai neadevarat. Pe seara, in acelasi loc pe langa care trec, sunt doi batranei care si-au scos pe un capac : un iaurt, doua rosii, o curea si o cutie de plastic. Se uita cu admiratie la ‘trofee’ si au aceeasi expresie golita de orice legatura cu ‘lumeadinafaraghenei’.
Am cosmaruri si dimineata cand ies din casa pasii ma duc spre GUNOI. Aproape la orice ora acesti new trash-diggers imbraca forme patologice : scormoneala lor face ca insisi barbatii de la serviciul de salubritate sa zaboveasca putin inainte sa goleasca pubelele : daca mai e ceva ce n-au apucat sa gaseasca si ar fi pacat sa se piarda ? Se feresc sa priveasca pe cineva in ochi : doar cauta cu inversunare si resemnare adanca. Discrepanta sud-americana se concentreaza perfect in perimetrul gunoiului : langa ambalaje de electrocasnice scumpe sunt oameni ingrijit imbracati, curati si curati-sufleteste dar goli la stomac si buzunare care sapa cu inversunare.
Dupa cateva zile in care am urmarit acest tablou halucinant la mai multe ‘locatii’ din oras si dupa ce intr-o zi i-am inmanat direct punga unei femei care astepta resemnata langa tomberoane, gasesc intrucatva explicatia la prieteni : ‘N-au ce manca, sunt zeci de oameni care pur si simplu MOR DE FOAME, de aceea cauta in gunoaie !’
Romania ghenelor de gunoi, pastisa sumbra al secolului XXI, am toate simptomele sindromului….