Se așteaptă ca Emmanuel Macron să refuze cererile lui Rishi Sunak de a permite Marii Britanii să returneze imigranții care traversează Canalul cu bărci mici înapoi în Franța, la summitul de astăzi de la Paris.

Oficialii subliniază că atât Marea Britanie, cât și Franța sunt puteri nucleare, membri ai G7, G20 și ai Alianței de apărare NATO și membri permanenți ai Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite.

Brexitul a distrus relația dintre Regatul Unit și Franța în ultimii ani. Londra și Paris sunt dornice să sublinieze apropierea lor în atâtea alte probleme precum Ucraina.

Diplomații cred că acordul dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană privind aranjamentele privind Brexit în Irlanda de Nord creează o atmosferă mult mai bună între cele două țări.

Premierul și președintele vor găzdui o conferință de presă vineri după-amiază și vor emite o declarație comună.Sunak a spus că acordarea Franței de 63 de milioane de lire sterline pe an pentru a stimula poliția pe plajele sale aduce beneficii pentru Regatul Unit. Este mai bine decât să plătească pentru a găzdui migranții în Marea Britanie.

„Cred că toată lumea știe că cheltuim 5,5 milioane de lire sterline pe zi plus pe hoteluri – am prefera să nu facem asta, iar cel mai bun mod de a opri asta este să împiedicăm oamenii să vină în primul rând”, a spus el.

Eurostar este un serviciu feroviar internațional de mare viteză care leagă Regatul Unit cu Franța, Belgia și Țările de Jos. Majoritatea trenurilor Eurostar circulă prin Tunelul Mânecii între Regatul Unit și Franța, deținute și operate separat de Getlink.
Trenul de la Guilford la Waterloo. A cheltui mai mulți bani cu Franța pentru a opri traversările cu bărci mici este o „investiție sensibilă”, a spus Rishi Sunak în timpul unui summit anglo-francez de la Paris.

Este o lună de activitate deosebit de intensă între cele două țări – întrucât Regele Carol și Regina Consort se vor afla în Franța în câteva săptămâni.

În 2010, May a promis că va reduce nivelul migrației nete la mai puțin de 100.000. Statisticile au arătat „creșteri semnificative ale migrației atât în rândul cetățenilor din afara UE – cu 49.000 la 292.000 – cât și în rândul cetățenilor UE, care a crescut cu 43.000 la 251.000.”

În mai 2012, ea a declarat pentru Daily Telegraph despre intenția sa „de a crea aici, în Marea Britanie, un mediu cu adevărat ostil pentru migrația ilegală”.

May a respins propunerea Uniunii Europene de cote obligatorii de refugiați. Ea a spus că este important să îi ajutăm pe oamenii care trăiesc în zonele de război și în taberele de refugiați, dar „nu pe cei care sunt suficient de puternici și de bogați pentru a veni în Europa”.

În mai 2016, The Daily Telegraph a raportat că a încercat să economisească 4 milioane de lire sterline respingând un proiect de informații care să folosească supravegherea aeronavelor pentru a detecta bărci de imigranți ilegali.

Susținătorii lui May au inclus un număr de miniștri ai cabinetului, precum Amber Rudd, Chris Grayling, Justine Greening, Jeremy Hunt, Michael Fallon și Patrick McLoughlin. Ea a primit cele mai multe voturi în primul tur de scrutin din 5 iulie, primind sprijinul a 165 de deputați, rivalii Andrea Leadsom primind 66 de voturi și Michael Gove 48.

Cei doi candidați cu cele mai puține voturi, Liam Fox și Stephen Crabb, și-au anunțat imediat sprijin pentru mai. May s-a clasat pe primul loc la cel de-al doilea scrutin din 7 iulie, cu o majoritate covârșitoare de 199 de deputați, în comparație cu 84 pentru Leadsom și 46 pentru Gove, care a fost eliminat.

Anul viitor marchează 120 de ani de la Antanta Cordiale, care a pus capăt secolelor de rivalitate dintre cele două țări.

Marea Britanie vrea să aibă patrule de poliție pe plajele franceze, de unde pleacă multe traversări cu bărci mici. La începutul acestei săptămâni, Sunak și-a dezvăluit planurile de a descuraja oamenii să facă traversarea.

Conform planurilor, oricine ar fi intrat ilegal în țară nu numai că ar fi deportat din Regatul Unit în termen de 28 de zile și interzis să se întoarcă sau să revendice cetățenia britanică în viitor.


Cei care sosesc pe plajele din Marea Britanie ar fi fie returnați în țara lor de origine, fie într-o altă „țară terță sigură” precum Rwanda.

Se crede că guvernul francez preferă o înțelegere între Regatul Unit și Uniunea Europeană, ceva de frustrare pentru diplomații britanici care ar dori să vadă o acțiune mai rapidă.

„Vrem un acord de returnare UE-Marea Britanie și îl vom împinge mai departe”, a spus purtătorul de cuvânt.

„Dar este la fel de important să se lucreze la teren chiar acum pentru a opri traversările pe care le vedem chiar și în aceste luni de iarnă”.

Vorbind despre refugiați și jungla din Calais, Macron a spus pe 16 ianuarie 2018 că nu va permite să se formeze o altă tabără de refugiați la Paris înainte de a schița politica guvernamentală în ceea ce privește imigrația și azilul. El a anunțat planuri de a accelera cererile de azil și deportările, dar de a oferi refugiaților o locuință mai bună. La 23 iunie 2018, președintele Macron a declarat: „Realitatea este că Europa nu se confruntă cu o criză migrațională de aceeași amploare ca cea pe care a trăit-o în 2015”, „o țară precum Italia nu are deloc aceeași presiune migratorie ca anul trecut. . Criza pe care o trăim astăzi în Europa este o criză politică”. În noiembrie 2019, Macron a introdus noi reguli de imigrație pentru a restricționa numărul de refugiați care ajung în Franța, afirmând în același timp să „reia controlul” asupra politicii de imigrație.
Rishi Sunak va folosi discuțiile cu președintele Emmanuel Macron pentru a cere Franței să ajute la oprirea migranților și refugiaților care ajung în Marea Britanie din Franța

O sursă guvernamentală franceză a declarat: „În această etapă, și din cauza Brexit-ului, nu există un acord de readmisie între Franța și Regatul Unit”.

Marea Britanie speră să-și asigure sprijinul activ la summit pentru un acord pe termen lung, similar cu regulile existente ale UE „Dublin”, pentru returnarea imigranților ilegali care traversează Canalul Mânecii.

Însă diplomații europeni au spus că cererea va fi respinsă într-un moment în care Franța acuză alte state membre, precum Italia vecină, că nu reușesc să reia imigranții.

Un diplomat a declarat pentru The Times: „De ce ar retrage Macron înapoi Brexit-ul Marii Britanii sau le-ar cere altora să facă acest lucru, atunci când alți membri ai UE, precum Italia, nu respectă regulile europene? Nu o sa se intample. Este un vis.

Priti Patel l-a îndemnat pe Rishi Sunak să folosească astăzi un summit cu Emmanuel Macron pentru a promova un acord care să permită Marii Britanii să returneze migranții care trec Canalul în țările UE.

Fostul ministru de interne a spus că acest lucru este esențial pentru a ajuta la încetarea crizei ambarcațiunilor mici, precum și pentru a elimina un număr uriaș de cazuri de azil.

Ea l-a îndemnat pe prim-ministru să valorifice bunăvoința creată printr-un acord comercial post-Brexit pentru Irlanda de Nord, pentru a-l convinge pe dl Macron să negocieze un acord de returnare a migranților la nivel de bloc.

Înainte de Brexit, Marea Britanie putea trimite solicitanții de azil înapoi în țări precum Grecia și Italia, fără a lua în considerare cazul lor, dacă aceștia depuneau o cerere acolo la sosirea în UE.

Dar miniștrii britanici nu au negociat o înlocuire a schemei, cunoscută sub numele de Regulamentul Dublin III.


Președintele Macron a precizat deja că Franța nu ar fi pregătită să convină asupra unui tratat bilateral cu Regatul Unit cu privire la întoarcerea imigranților din Marea Britanie, spunând că orice acord ar trebui să fie la nivelul UE.

Ieri, miniștrii de interne din Franța, Austria, Belgia, Danemarca, Germania și Țările de Jos s-au ciocnit cu Italia, Grecia și Spania din cauza regulilor UE care le cer să ia înapoi migranții care au intrat în bloc când au ajuns pe teritoriile lor.

Prim-ministrul britanic Rishi Sunak a sosit la Gare du Nord din Paris înainte de a se îndrepta către Palatul Elysee pentru un summit bilateral cu președintele francez Emmanuel Macron la Paris.

Vorbind despre refugiați și jungla din Calais, Macron a spus pe 16 ianuarie 2018 că nu va permite să se formeze o altă tabără de refugiați la Paris înainte de a schița politica guvernamentală în ceea ce privește imigrația și azilul.

Emmanuel Macron i-a oferit lui Liz Truss o ramură de măslin după declarațiile sale controversate „prieten sau dușman” de după prima lor întâlnire bilaterală.
Emmanuel Macron i-a oferit lui Liz Truss o ramură de măslin după declarațiile sale controversate „prieten sau dușman” de după prima lor întâlnire bilaterală.

El a anunțat planuri de a accelera cererile de azil și deportările, dar de a oferi refugiaților o locuință mai bună.

La 23 iunie 2018, președintele Macron a declarat: „Realitatea este că Europa nu se confruntă cu o criză a imigraților de aceeași amploare ca cea pe care a trăit-o în 2015”, „o țară precum Italia nu are deloc aceeași presiune cu migrarea ca anul trecut. Criza pe care o trăim astăzi în Europa este o criză politică”.

În noiembrie 2019, Macron a introdus noi reguli de imigrație pentru a restricționa numărul de refugiați care ajung în Franța, afirmând în același timp să „reia controlul” asupra politicii de imigrație.

Leave A Reply