Kievul a declarat că a oprit atacurile trupelor ruse care încă încearcă să îl încercuiască Bakhmut. Statul major ucrainean a declarat că „mai mult de 130 de atacuri inamice” au fost respinse în ultima zi, adăugând: „Inamicul își continuă încercările de a încercui orașul Bakhmut”.
O femeie și doi copii au fost uciși într-un bombardament cu mortar rusesc dintr-un sat din regiunea Herson din sudul Ucrainei, a anunțat duminică șeful biroului prezidențial al Ucrainei.
Președintele ucrainean Volodymyr Zelensky a declarat că comandanții militari ai țării sale au susținut continuarea operațiunilor de apărare și consolidare a pozițiilor din Bakhmut.
Într-o declarație, biroul președintelui Zelensky a precizat că acesta a avut o întâlnire cu Valery Zaluzhny, șeful forțelor armate ucrainene, și cu Oleksandr Syrsky, comandantul forțelor terestre ale țării.
Aceștia s-au pronunțat “în favoarea continuării operațiunii defensive și a consolidării în continuare a pozițiilor noastre în Bakhmut”.
Viceprimarul din Bakhmut, Oleksandr Marchenko, a declarat pentru CNN că evacuările din prima linie au scăzut la doar cinci până la 10 persoane în fiecare zi, comparativ cu până la 600 care părăseau orașul când evacuările erau la apogeu.
Este posibil ca zeci de mii de copii ucraineni să fi fost deportați în Rusia, a declarat duminică deputatul ucrainean Ivanna Klympush-Tsintsadze pentru Sky’s Sophy Ridge, în ceea ce ea a descris drept „genocid”.
Statele occidentale care livrează avioane de luptă pentru a sprijini Ucraina să se apere împotriva Rusiei este „doar o chestiune de timp”, a spus prim-ministrul Letoniei, Krišjānis Kariņš.
Când Suedia și Finlanda și-au declarat intenția de a adera la NATO în luna mai a anului trecut,aderarea oficială la alianță în cadrul unei reuniuni a NATO, Turcia și Ungaria nu au ratificat aderarea.
În mod oficial, președintele turc Recep Tayyip Erdoğan se opune aderării Suediei și Finlandei din ceea ce el susține că sunt motive de securitate. Turcia susține că ambele țări, deși în special Suedia, adăpostesc militanți ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), interzis, un grup terorist desemnat în Turcia, Suedia, Statele Unite și Europa.
Premierul Viktor Orban a indicat în mod public că nu se opune aderării națiunilor nordice, dar continuă să găsească modalități de a împiedica oficializarea unei decizii.
Atât Finlanda cât și Suedia au criticat Ungaria pentru rezultatele sale în materie de stat de drept. El a abordat acest subiect într-un interviu recent, întrebând cum “poate cineva să vrea să fie aliatul nostru într-un sistem militar în timp ce răspândește cu nerușinare minciuni despre Ungaria?”.
Viktor Orban este considerat a fi liderul UE cel mai apropiat de Vladimir Putin. Katalin Cseh, un membru maghiar al Parlamentului European, descrie blocarea de către Orban a candidaturilor Suediei și Finlandei ca fiind “pur și simplu, o altă favoare pentru Vladimir Putin”.
Ea consideră că Orban, care a fost acuzat de derivă spre o conducere autocratică, “a investit peste un deceniu pentru a-i copia politicile și a construi un model putinist” și că orice percepție de victorie a NATO asupra lui Putin “îi pune în pericol întregul regim”.
Cel mai recent briefing de informații de la Ministerul Apărării al Regatului Unit a spus că dovezile recente sugerează o creștere a „luptei apropiate” în Ucraina, probabil din cauza lipsei de „muniții” a Rusiei.
Cantitatea de muniție consumată în conflictul ruso-ucrainean a depășit toate estimările. Acest lucru începe să pună presiune asupra lanțurilor de producție și de aprovizionare implicate în fabricarea muniției pentru tunurile de artilerie, printre alte sisteme de arme.
Oligarhul rus Evgheni Prigojin controlează forța mercenară Wagner care conduce ofensiva rusă la Bakhmut, a avertizat sâmbătă seara că dacă oamenii săi ar fi forțați să se retragă, ar putea duce la prăbușirea întregii linii de front ruse.
Peste 30.000 de mercenari care luptă pentru grupul paramilitar rus Wagner au fost uciși sau răniți de la începutul războiului din Ucraina, spun oficialii americani.
Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, John Kirby, a declarat că grupul a suferit pierderi semnificative în ultimele săptămâni, aproximativ 9.000 de luptători fiind uciși în luptă.
Wagner a recrutat masiv în închisorile rusești, iar Kirby a declarat că majoritatea victimelor au fost deținuți neantrenați.
România a menținut controlul asupra Insulei Șerpilor până în 1948, când un tratat a predat-o Uniunii Sovietice. România a contestat termenii tratatului, crezând că insula face pe bună dreptate parte a României. Odată cu căderea Uniunii Sovietice, Insula Șerpilor a devenit parte a Ucrainei.
Prigojin s-a plâns că ministerul rus al apărării nu sprijină eforturile lui Wagner în ceea ce privește bărbații și muniția.
„Dacă forța mercenară privată Wagner se retrage din Bakhmut, întregul front se va prăbuși… până la granițele ruse și poate mai departe”, a spus Prigojin într-o adresă video duminică. „Wagner este cimentul… Atragem întreaga armată ucraineană asupra noastră, le spargem și le distrugem”.
Ministerul a făcut referire la rezerviștii mobilizați ruși cărora li sa ordonat să atace un punct forte din beton ucrainean înarmat doar cu „arme de foc și lopeți”. Este posibil ca aceste lopeți să fie instrumentele de săpat MPL-50 învechite folosite în lupta corp la corp, se spune.
Fostul șef al statului major general Lord Richard Dannatt a spus că Ucraina ar putea fi capabilă să lanseze o contraofensivă de succes la sfârșitul primăverii sau începutul verii și că ar putea exista un „rezultat decisiv” pe câmpul de luptă „în acest an”.
Ankara lucrează din greu pentru a extinde o inițiativă susținută de ONU care a permis Ucrainei să exporte cereale din porturile blocate de Rusia, a declarat duminică ministrul turc de externe, Mevlüt Çavuşoğlu.
Turcia lucrează din greu pentru a reînnoi acordul cu cereale la Marea Neagră, pe măsură ce data expirării se apropie și de a extinde o inițiativă susținută de ONU, care a permis Ucrainei să exporte cereale din porturile blocate de Rusia, a declarat ministrul de externe al țării.
Inițiativa pentru cereale la Marea Neagră, intermediată de Națiunile Unite și Turcia în iulie anul trecut, a permis exportul de cereale din trei porturi ucrainene.
Acordul a fost prelungit în noiembrie și va expira pe 18 martie, cu excepția cazului în care este convenită o prelungire.
Diplomatul turc Mevlut Cavusoglu a declarat: „Lucrăm din greu pentru implementarea fără probleme și extinderea în continuare a acordului cu cereale la Marea Neagră”.
La începutul acestei săptămâni, Rusia a declarat că va fi de acord doar să prelungească. Acordul cu cereale la Marea Neagră dacă sunt luate în considerare interesele propriilor producători agricoli.
Numărul morților în urma unui atac rusesc cu rachete care a lovit joi un bloc de apartamente cu cinci etaje din sudul Ucrainei a crescut la 11, au anunțat sâmbătă serviciile de urgență din Ucraina.
Doi piloți ucraineni se află în Arizona pentru a se antrena în simulatoare de zbor și pentru a fi evaluați de armata americană, au declarat doi oficiali americani, în timp ce Washingtonul a rămas mut dacă va trimite avioane de luptă sau drone sofisticate pilotate de la distanță la Kiev, a raportat Reuters.
Înalți comandanți ai ceea ce Moscova numește „operațiune militară specială” din Ucraina l-au informat pe ministrul rus al apărării cu privire la situația actuală și planurile de acțiune, a declarat ministerul său duminică.
Armata rusă a lovit un centru de comandă al regimentului Azov al forțelor ucrainene din regiunea de sud-est Zaporijia, a anunțat duminică ministerul rus al Apărării.
Tensiunile continuă să crească între Rusia și Moldova o țară mică care are o frontiera cu Romania și la sud-vestul Ucrainei. Ele doresc aderarea la Uniunea Europeană. Moldova găzduiește o regiune separatistă numită Transnistria, care are legături puternice cu Rusia, o zona importanta a războiului din Ucraina.
Guvernul Republicii Moldova a votat pe 2 martie 2023 condamnarea oficială a invaziei ilegale a Ucrainei de către Rusia. Petrolul rusesc reprezintă aproximativ 10% din aprovizionarea Poloniei după ce Varșovia a redus importurile după invadarea Ucrainei de către Rusia anul trecut.
Aceasta a urmat că politicienii moldoveni și-au exprimat recent îngrijorarea că Rusia încearcă să-și răstoarne guvernul de orientare occidentală și să-l înlocuiască cu un regim marionetă ales de Kremlin.
Oficialii ruși au declarat în februarie 2023 că Ucraina intenționează să invadeze Moldova – o acuzație pe care oficialii moldoveni au considerat-o ca fiind o operațiune de tip fals, adică o acțiune militară sau politică desfășurată cu ideea de a învinovăți în mod fals un adversar.
Președintele Republicii Moldova Maia Sandu, a acuzat Rusia că folosește „sabotori” deghizați în civili pentru a stârni tulburările într-o perioadă de instabilitate politică, reluând avertismente similare din partea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
Între timp, președintele rus Vladimir Putin a acuzat fără temei Kievul că își plănuiește propriul atac asupra unui teritoriu pro-rus din Moldova, unde Moscova are un punct de sprijin militar, sporind temerile că el ar crea un pretext pentru o anexare în stil Crimeea.
Președintele american Joe Biden l-a întâlnit pe președintele Sandu în marginea călătoriei sale la Varșovia marcând aniversarea unui an de la invazia Rusiei.
Deși nu există niciun semn că a acceptat invitația ei de a vizita, Casa Albă a spus că a reafirmat sprijinul pentru „suveranitatea și integritatea teritorială” a Republicii Moldova.
Transnistria denumită oficial Republica Moldova Pridnestroviană de către Moldova este o fâșie îngustă de pământ între Moldova și vestul Ucrainei, care găzduiește aproximativ 500.000 de oameni. Este un stat separatist nerecunoscut, care a părăsit Moldova după prăbușirea Uniunii Sovietice în 1990.
Guvernul transnistrean are independență de facto, dar este recunoscut de alte țări și de Națiunile Unite ca parte a Moldovei.
Deși nici Rusia nu recunoaște oficial Transnistria ca țară independentă, Transnistria își păstrează astăzi independența, în mare parte datorită sprijinului militar oferit de armata rusă, staționată pe teritoriul transnistrean.
Transnistria are legături strânse cu Rusia. Oamenii care locuiesc acolo sunt în mare parte vorbitori de rusă, iar guvernul este condus de separatiști pro-ruși.
Rusia oferă Transnistriei gaze naturale gratuite și a sprijinit persoanele în vârstă din regiune cu suplimente de pensie. Aproximativ 1.500 de soldați ruși sunt staționați în Transnistria.
Doar 50 până la 100 dintre acești soldați sunt din Rusia. Restul sunt transnistreni locali cărora li s-au dat pașapoarte rusești. Acești militari au case și familii în Transnistria.
Moldova nu permite soldaților ruși să zboare pe Aeroportul Internațional Chișinău. Din 2015, Ucraina le-a refuzat intrarea pe teritoriul său. Aceste restricții de transport au dus la contractele Rusiei cu localnicii din Transnistria.
Armata transnistreană în sine este relativ mică și este formată din 4.500 până la 7.500 de soldați. În timp ce gazul gratuit a contribuit la asigurarea loialității Transnistriei față de Moscova, Uniunea Europeană a oferit și Transnistriei un colac de salvare economic prin noi acorduri comerciale.
Moldova a semnat un acord de liber schimb cu Uniunea Europeană în 2014, permițând, de asemenea, desfășurarea comerțului din Transnistria. Comerțul Transnistriei cu Europa de Vest a continuat de atunci să crească, pe măsură ce comerțul său cu Rusia scade.
Comandantul militar rus Rustam Minnekaev a declarat, pe 22 aprilie 2022, că Rusia intenționează să stabilească un coridor terestru prin sudul Ucrainei până în Transnistria. În decembrie 2022, pentru prima dată, Moldova a început să importe gaze naturale de pe piețele internaționale, în principal din România.
Înainte de 2022, Moldova era dependentă 100% de gazul rusesc, ceea ce a făcut dificilă evadarea Moldovei de pe orbita Moscovei, în ciuda orientării sale politice pro-europene.
Războiul din Ucraina și prezența trupelor ruse în Transnistria i-au îngrijorat pe moldoveni și pe unii experți internaționali că Moldova ar putea fi următoarea țintă a invaziei lui Putin.
Rusia a căutat de mult să mențină Moldova, fosta parte a Uniunii Sovietice, în sfera sa de influență politică. Moldova este situată între Uniunea Europeană și Ucraina, la granița cu România și sud-vestul Ucrainei. Trupele ruse staționate în Transnistria oferă Moscovei o modalitate de a intimida Moldova și de a limita aspirațiile ei occidentale.
Moldova a solicitat aderarea la Uniunea Europeană în martie 2022. Împreună cu Ucraina, a primit statutul de candidat în iunie 2022.
Prezența trupelor rusești în Transnistria împiedică Moldova să-și controleze pe deplin propriile frontiere. Dacă sunt activate, trupele ruse pregătite pentru luptă din Transnistria ar putea destabiliza rapid regiunea. Fără control teritorial și de frontieră, Moldova nu poate adera la UE. Aceasta este una dintre condițiile pentru aderarea la UE.
Sute de soldați ruși, recruți și mercenari capturați sunt reținuți. Schimburile de prizonieri au devenit o caracteristică obișnuită a acestui război și pentru Kiev este crucial să continue.
Conform Convențiilor de la Geneva, prizonierii de război nu trebuie să fie defilați sau expuși publicului.
Deținuții de aici sunt obligați să se uite la televizor în ucraineană, inclusiv documentare despre istoria Ucrainei și despre orașul Mariupol care a fost disturs de un asediu și bombardament rusesc care a durat luni de zile.
Deținuților li se permite un apel telefonic la fiecare două săptămâni, potrivit gardienilor. Pentru familiile lor din Rusia, aceste apeluri sunt adesea prima șansă pe care o au de a afla că fiii lor au fost capturați.
Forțele ruse par să fi asigurat un „avantaj pozițional” în bătălia pentru Bakhmut, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Cu toate acestea, Rusia nu a reușit să forțeze trupele ucrainene să se retragă din zonă, iar ISW consideră că nu are capacitatea de a încercui orașul prea curând.
„E posibil ca rușii să fi intenționat să încercuiască forțele ucrainene în Bakhmut, dar comandamentul ucrainean a semnalat că probabil se va retrage în loc să riscă încercuirea”, a adăugat acesta.
It was a privilege to meet & listen to @POTUS historic speech in #Warsaw.#Moldova cherishes freedom & we are committed to remaining part of the free world.
My heartfelt gratitude to President Biden for his unwavering support to Moldova & for standing in solidarity with us. pic.twitter.com/dVKeGPXpsv
— Maia Sandu (@sandumaiamd) February 21, 2023