Amenințările aduse jurnaliștilor de programele spion și alte arme de supraveghere rămân un domeniu major de îngrijorare pentru libertatea presei în prima jumătate a anului 2022.
Pe lângă cele mai recente expuneri despre vizarea jurnaliştilor din Catalonia care utilizează programele spion Pegasus, au existat dezvăluiri majore în Grecia despre utilizarea unui instrument malware similar numit Predator pentru a sparge telefonul unui jurnalist financiar.
Același jurnalist a fost, de asemenea, dezvăluit că a fost interceptat de o agenție de informații de stat, ilustrând amenințările permanente reprezentate de instrumentele de monitorizare mai tradiționale.
Aceste dezvăluiri și apariția unor noi arme de supraveghere cibernetică au adăugat o nouă dimensiune investigațiilor UE în curs și au stimulat eforturile de a reglementa mai bine instrumentele de supraveghere a mercenarilor din bloc.
Deși se aruncă o lumină mai mare asupra industriei programelor spion pentru închiriere, experții cred că cifrele privind numărul de jurnalişti din UE care au fost vizați cu astfel de instrumente ar putea fi totuși vârful aisbergului.
Îngrijorarea cu privire la utilizarea tehnologiei avansate de supraveghere împotriva jurnaliştilor din Uniunea Europeană a fost aprinsă în 2021 după publicarea unei investigaţii a proiectului Pegasus, care a relevat abuzul de spyware de către guvernele din întreaga lume, inclusiv din Ungaria .
Pegasus este dezvoltat de firma israeliană de securitate cibernetică NSO Group și este vândut doar agențiilor de informații de stat și de aplicare a legii.
Poate infecta sistemele de operare Android și iOS și poate transforma un smartphone într-un dispozitiv de supraveghere, oferind acces la parole, chat-uri criptate, contacte, date despre locație și chiar pornind reportofonul și camera.
spre deosebire de produsele malware care necesită ca ținta să facă clic pe un link infectat, Pegasus poate infecta un telefon cu „zero-clicuri”. Tehnologia reprezintă amenințări serioase la adresa siguranței jurnalistice și a confidențialității surselor.
Potrivit rapoartelor recente, NSO se crede că are contracte cu 22 de agenții de securitate din 12 țări UE.
În 2022, au apărut noi revelații despre amploarea utilizării lui Pegasus de către autoritățile spaniole. În aprilie, a fost dezvăluit că cel puțin patru jurnaliști catalani s-au numărat printre cei care au avut smartphone-urile țintite sau infectate cu programul spion între 2017 și 2020, după tentativa eșuată de independență a Cataloniei.
Potrivit Citizen Lab, jurnaliștii vizați au inclus Meritxell Bonet, soția unui activist care a condus ONG-ul catalan Òmnium.
De asemenea, au fost vizați jurnalistul și istoricul Marcel Mauri, care ulterior a devenit vicepreședinte al Òmnium, precum și jurnalistul și fostul deputat al Cataloniei Albano Dante Fachin și jurnalista Marcela Topor, soția fostului președinte al Cataloniei Carles Puigdemont.
Toți cei vizați aveau legături cu mișcarea de independență a Cataloniei sau cu personalități din cadrul acesteia.
Separat, jurnalistul spaniol Ignacio Cembrero , un corespondent specializat în acoperirea Maghrebului, a fost identificat ca o țintă potențială pentru supraveghere folosind Pegasus și a pretins că autoritățile marocane sunt responsabile.
În timp ce Pegasus rămâne cel mai cunoscut instrument spyware, există o piață comercială în plină dezvoltare pentru instrumente de supraveghere similare în Uniunea Europeană și nu numai.
Aceste sisteme de hacking, care funcționează prin exploatarea vulnerabilităților software, sunt dezvoltate de companii private și achiziționate în secret de agențiile de stat. Informațiile despre relațiile dintre guvernele UE și aceste companii mercenare rămân secrete sau foarte opace, la fel ca și nivelul de garanții operaționale în vigoare.
În timp ce astfel de instrumente sunt utilizate în principal de agențiile de informații ale UE pentru a aborda amenințările la adresa securității naționale, abuzurile acestor instrumente împotriva jurnaliștilor, societății civile și personalităților din opoziție sunt din ce în ce mai identificate.
Într-un caz major din Grecia, în aprilie 2022 a fost dezvăluit că jurnalistul financiar și bancar Thanasis Koukakis, care lucrează pentru CNN Grecia și alte mass-media internaționale, a fost supravegheat timp de cel puțin zece săptămâni în vara anului 2021 folosind un instrument spyware numit Predator .
A fost primul caz raportat în care un jurnalist i s-a piratat telefonul folosind această tehnologie. Cercetătorii nu au reușit să identifice cine a fost sursa. Guvernul grec a negat implicarea.
Instrumentul a fost dezvoltat inițial de firma macedoneană Cytrox, care a fost achiziționată de Intellexa, o companie care vinde produse de supraveghere digitală în Grecia și care are un birou în Atena.
Potrivit rapoartelor de investigație, entități legate de Grigoris Dimitriadis, fostul secretar general și nepot al premierului, au avut relații cu Intellexa.
După ce dezvăluirile au apărut pentru prima dată, un purtător de cuvânt al guvernului a spus că o „individ” este responsabilă pentru țintirea lui Koukakis.
Cu toate acestea, se pare că o licență pentru malware costă 14 milioane de euro și astfel de instrumente sofisticate sunt în mod normal vândute doar agențiilor de stat. Guvernul elen a declarat în repetate rânduri că nu are relații de afaceri cu Intellexa și că nu își folosește produsele.
Propunerea pentru așa-numitul Act european pentru libertatea presei anunțată vineri (16 septembrie) de către Comisia Europeană face parte din eforturile mai ample de a combate erodarea statului de drept în state UE precum Polonia și Ungaria.
„Pentru prima dată în legislația UE, prezentăm garanții pentru a proteja independența editorială a presei”, a declarat Vera Jourova, vicepreședinte al Comisiei Europene, reporterilor la Bruxelles.
„Nicio mass-media de serviciu public nu ar trebui să devină un canal de propagandă al unui partid”, a spus ea, menționând că și finanțarea mass-media de serviciu public va trebui să fie transparentă.
Un nou Consiliu European pentru Serviciile Media va fi însărcinat ca un tip de supraveghetor al concentrării mass-media, pentru a asigura o pluralitate de voci.
Dar puterile sale se vor limita la emiterea de avize. În cazul în care autoritățile naționale resping aceste constatări, acestea vor trebui să explice de ce.
O astfel de amestecare a guvernului a fost schițată într-un raport recent de 187 de pagini al Centrului pentru Pluralismul Media și Libertatea Media, cofinanțat de Uniunea Europeană.
În ceea ce privește independența politică, a spus că riscul este mare pentru mass-media din Croația, Cipru, Ungaria, Malta, Polonia, România, Slovacia și Slovenia.
Unele magazine din Polonia, de exemplu, au căutat investitori din străinătate pentru a-și asigura independența editorială. La sfârșitul anului 2020, firma energetică de stat poloneză PKN Orlen a cumpărat o firmă media care deține sute de ziare și site-uri web locale.
Conflictele de interese rămân, de asemenea, îngrijorătoare în Slovenia, unde partidul SDS deține coproprietar Nova24TV, precum și revistele politice tipărite și online Demokracija și Škandal24. Se spune că aceste puncte de vânzare sunt legate de investitori legați de guvernul maghiar, despre care se știe că reprimă punctele critice.
Agenția de presă slovenă (STA) a fost, de asemenea, supusă unei presiuni intense după ce guvernul a suspendat în mod arbitrar finanțarea.
Probleme similare prevalează în Slovacia.
Partidul de dreapta Sme Rodina este condus de Boris Kollár. Dar Kollár, care servește ca vorbitor al consiliului național, deține și două dintre cele patru posturi de radio cu cea mai mare cotă de audiență din Slovacia.
Acest lucru vine și într-un moment în care jurnaliștii au fost vizați de programe spion, inclusiv în Grecia, unde libertățile presei se situează acum printre cele mai proaste din UE, potrivit Reporters without Borders.
Noul act, propus ca regulament al UE, ar interzice, de asemenea, utilizarea programelor spion împotriva jurnaliştilor.
„Scopul nostru este în primul rând de a garanta independența editorială și de a evita orice interferență”, a declarat Thierry Breton, comisarul UE pentru piața internă. “Când vine vorba de interferență, evident că poate exista interferență a statului. Asta avem în vedere”, a spus el.
Sprijinul ONG-urilor
Organizațiile civile care apără libertățile presei și de exprimare au susținut pe scară largă propunerea comisiei.
Reporterii fără frontiere, cu sediul la Paris, l-au numit un pas important înainte pentru libertatea presei și pentru păstrarea democrației și a statului de drept.
De asemenea, Uniunea pentru Libertăți Civile pentru Europa a salutat acest lucru, dar a evidențiat mai multe deficiențe.
În primul rând, a aruncat îndoieli cu privire la aplicarea acesteia de către Comisia Europeană, având în vedere ezitările sale din trecut de a lansa încălcări împotriva Poloniei și Ungariei.
Declarații similare au fost făcute de articolul 19 cu sediul la Londra.
Acesta a menționat că garanțiile propunerii pentru fondurile publice acordate de administrațiile publice se aplică doar entităților teritoriale cu peste un milion de locuitori.
„Aceste prevederi vor elimina un procent uriaș din teritoriul UE”, se spune într-un comunicat.