Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a declarat joi că „este momentul” ca Turcia să ratifice cererile Finlandei și Suediei de a adera la alianța de apărare.
Președintele Belarusului a avertizat că țara sa se va alătura războiului dacă „chiar un singur soldat” intră pe teritoriul său și îi ucide poporul.
Până acum Alexandru Lukașenko a negat în mod repetat afirmațiile de la Kiev și Occident că țara sa ar putea fi târâtă și mai mult în războiul din Ucraina de partea Moscovei.
Cu toate acestea, astăzi el a spus că va ordona trupelor sale să lupte alături de aliatul Rusiei dacă o altă țară lansează un atac împotriva Belarusului, a informat agenția de presă Belta.
„Sunt gata să lupt cu rușii de pe teritoriul Belarusului într-un singur caz: dacă chiar și un soldat vine pe teritoriul Belarusului pentru a-mi ucide poporul”, a declarat Belta, citat de Lukașenko, într-o conferință de presă joi.
„Dacă vor comite o agresiune împotriva Belarusului, răspunsul va fi cel mai sever iar războiul va căpăta o cu totul altă natură”.
Rusia a folosit Belarus ca punct de trecere pentru invazia sa pe scară largă a Ucrainei anul trecut, lansând ofensiva eșuată asupra capitalei ucrainene Kiev din țară.
În ultimul an, Moldova non-NATO s-a confruntat cu o serie de crize. Acestea includ probleme energetice după ce Moscova a redus dramatic rezervele de gaze; inflație vertiginoasă; și mai multe incidente din ultimele luni care au implicat rachete care i-au traversat cerul și resturi care au fost găsite pe teritoriul său.
Autoritățile moldovenești au confirmat că o rachetă din războiul din Ucraina a intrat vineri în spațiul său aerian.
Președintele Sandu a spus că Rusia vrea să folosească Moldova în războiul împotriva Ucrainei, fără a oferi mai multe detalii. Ea a susținut că informațiile obținute de serviciile de informații conțineau ceea ce ea a descris drept instrucțiuni privind regulile de intrare în Moldova pentru cetățenii din Rusia, Belarus, Serbia și Muntenegru.
Luna trecută, Turcia a suspendat discuțiile cu Suedia și Finlanda cu privire la cererile lor după un protest în timpul căruia Rasmus Paludan, liderul partidului politic danez de extremă dreaptă Hard Line, a ars o copie a Coranului în fața ambasadei Turciei din Stockholm.
„Pentru mine, acest lucru demonstrează doar că Suedia și Finlanda înțeleg și pun în aplicare politici care recunosc preocupările exprimate de Turcia. Și de aceea cred că a sosit momentul să ratifice”, a spus el.
Cavusoglu a repetat poziția Turciei că ar putea evalua separat ofertele Finlandei și Suediei de a adera la NATO.
Deși a recunoscut că Suedia și-a schimbat legislația privind terorismul în conformitate cu cerințele Turciei, Cavusoglu a spus că modificările ar trebui implementate pe deplin.
Stoltenberg, care s-a întâlnit ulterior cu Erdogan la Ankara înainte de a pleca în sudul Turciei pentru a vizita regiunile afectate de cutremur, a spus că lupta împotriva terorismului va fi pe ordinea de zi la summitul NATO de la Vilnius din iulie.
Stoltenberg a descris protestul de ardere a Coranului drept „un act rușinos” și a spus că guvernul suedez a demonstrat o poziție puternică împotriva protestului, care ar trebui lăudată.
Finlanda și Suedia au solicitat să se alăture Organizației Tratatului Atlanticului de Nord în urma invaziei Ucrainei de către Rusia în februarie anul trecut, iar cererea lor de aderare au fost ratificate de toți aliații, cu excepția Ungariei și Turciei.
Stoltenberg a vorbit la o conferință de presă comună la Ankara cu ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu, după ce ministrul german de externe Annalena Baerbock a declarat în această săptămână că se așteaptă ca toți membrii NATO să ratifice ofertele „fără întârziere”.
Turcia este văzută pe scară largă drept principala reținere, președintele Tayyip Erdogan indicând că țara sa ar putea ratifica cererea Finlandei, fără a merge mai departe cu cea a Suediei.
Republica Finlanda și Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) au o relație strânsă. Finlanda este unul dintre cele șase state membre ale Uniunii Europene care nu sunt membre NATO. Finlanda are relații oficiale cu NATO din 1994, când s-a alăturat programului Parteneriatul pentru pace.
The 6 Feb. earthquakes were the deadliest natural disaster on Alliance territory since #NATO’s founding. We are now setting up housing for thousands of displaced people & providing airlift. In Ankara & Hatay, I conveyed our strong solidarity: NATO stands with #Türkiye. pic.twitter.com/OAHZgC8xfe
— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) February 16, 2023
Țara menține relații pozitive cu organizația. În timp ce țara și-a menținut istoric neutralitatea și din cauza relațiilor complicate cu Rusia, posibilitatea de aderare a fost un subiect de dezbatere în țară de la sfârșitul Războiului Rece.
După invazia rusă a Ucrainei din 2022, dezbaterea s-a întors în favoarea aderării la NATO, iar țara a solicitat oficial să adere la NATO pe 18 mai 2022.
La 5 iulie 2022, NATO a semnat protocolul de aderare pentru ca Finlanda să adere la alianță. Dacă Finlanda se alătură NATO, granița de 1340 de kilometri cu Rusia va deveni noua graniță NATO-Rusia.
Turcia spune că Suedia găzduiește membri ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care este văzut ca un grup terorist de Turcia, Uniunea Europeană și alții.
Rasmus Paludan este un politician avocat și extremist de extremă dreapta danez-suedez. Este liderul partidului politic danez de extremă dreapta Stram Kurs, pe care l-a fondat în 2017. Paludan a organizat mai multe evenimente în care Coranul a fost ars, ducând la contra-proteste, unele marcate de violență și incendiu de mașini.
Regatul Suediei și Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) au o relație strânsă și desfășoară regulat exerciții comune, cooperează în operațiuni de menținere a păcii și împărtășesc informații.
Today, I met with colleagues from the Nordic Group – Denmark 🇩🇰, Sweden 🇸🇪, Finland 🇫🇮, Norway 🇳🇴, and Iceland 🇮🇸 – to discuss UN Security Council reforms.
We are consulting with Member States from every region on proposals to expand and modernize the Council. pic.twitter.com/Dtxbbo0tYB
— Ambassador Linda Thomas-Greenfield (@USAmbUN) February 15, 2023
Suedia este unul dintre cele șase state membre ale Uniunii Europene care nu sunt membre NATO. Suedia a aderat la Parteneriatul pentru Pace la 9 mai 1994.
Din punct de vedere istoric, o minoritate a populației suedeze a fost în favoarea aderării la NATO, dar problema aderării a crescut în popularitate după invazia rusă a Ucrainei din 2022, iar Suedia a solicitat să se alăture organizației la 18 mai 2022. La 5 iulie 2022, NATO a semnat protocolul de aderare pentru ca Suedia să adere la alianță
Sir Keir Starmer a promis în timpul unei vizite la Kiev, că angajamentul Regatului Unit de a sprijini Ucraina în lupta sa împotriva Rusiei va „rămâne același” dacă va deveni prim-ministru.
Liderul laburist a mai spus că „trebuie să existe dreptate” pentru crimele de război împotriva poporului ucrainean, în timp ce a vizitat zonele pe care trupele președintelui rus Vladimir Putin le-au transformat anterior în zone de conflict.
Slava Ukraini. pic.twitter.com/Ht64VBVrLM
— Keir Starmer (@Keir_Starmer) February 16, 2023