După o întâlnire comună a guvernelor Ucrainei și României la Kiev, premierul român Marcel Ciolacu a mulțumit părții ucrainene pentru decizia de a renunța la utilizarea termenului artificial „limba moldovenească”.

Într-o declarație comună a celor doi prim-miniștri, publicată pe un site guvernamental ucrainean, se arată că “partea română salută decizia luată astăzi de Guvernul Ucrainei de a rezolva de urgență problema separării artificiale a limbilor română și “moldovenească” prin implementarea unor măsuri practice relevante, cu luarea în considerare a tuturor aspectelor juridice”.

România a fost un susținător constant al Ucrainei, în timp ce aceasta se luptă cu agresiunea Rusiei.

Președintele ucrainean, Volodymyr Zelenskyy, s-a deplasat în România la 10 octombrie pentru a discuta cu omologul său despre securitatea regională și consolidarea legăturilor bilaterale în contextul invaziei Rusiei în țara sa.

După ce a ajuns în România, Zelenskyy a descris țara membră a NATO și a Uniunii Europene ca fiind “un prieten care ne-a venit în ajutor în cea mai neagră zi a noastră și al cărui sprijin devine din ce în ce mai puternic cu timpul”.

Ucraina și România au semnat un acord în august pentru a încerca să stimuleze exporturile de cereale ale Kievului prin România, după ce Rusia s-a retras, cu o lună mai devreme, dintr-un acord încheiat în timp de război, care asigura o trecere sigură prin Marea Neagră.

Portul românesc Constanța de la Marea Neagră a devenit o rută de transport cheie pentru grânele națiunii devastate de război pe fondul războiului.

“Ucraina este recunoscătoare pentru sprijinul României, care întărește statul nostru, precum și pentru solidaritatea sa constructivă, care permite națiunilor noastre să fie donatori de securitate pentru lume, în special în domeniul securității alimentare”, a declarat Zelenskyy

Marcel Ciolacu a declarat acest lucru la o conferință de presă comună cu prim-ministrul Ucrainei Denys Shmyhal, corespondentul rapoartelor.


Premierul României a declarat într-o declarație pentru presă că dorește să-i mulțumească „în mod special” colegului său ucrainean „pentru deschiderea de care a dat dovadă în eforturile de a recunoaște inexistența așa-zisei limbi moldovenești”.

“De acum încolo, există o singură limbă oficială la nivel internaţional – limba română. Cred că această invenţie a Federaţiei Ruse a fost ştearsă prin această decizie a guvernului ucrainean”, a adăugat el.

Rusia a bombardat luni de zile porturile ucrainene de pe fluviul Dunărea de la granița cu România, resturi de drone ale Moscovei fiind găsite pe teritoriul românesc în urma unui blitz al forțelor de la Kremlin.

Mai mult de jumătate din exporturile ucrainene care utilizează coridoarele de solidaritate ale UE, create pentru a facilita tranzitul rutier, feroviar și pe căi navigabile interioare, trec prin România.


Premierul român Marcel Ciolacu a declarat că Kievul a decis să recunoască oficial limba română ca limbă a minorității românești din Ucraina și a salutat sprijinul președintelui Volodymyr Zelenskiy pentru acest demers.

Ciolacu a confirmat demersul într-o postare pe X, fostul Twitter. Mesajul său a fost transmis după prima ședință comună a guvernelor român și ucrainean, care a avut loc la Kiev pe 18 octombrie.

Președintele Klaus Iohannis a salutat decizia Kievului: “Salut pasul făcut astăzi de guvernul Ucrainei în implementarea înțelegerii privind problema așa-numitei limbi artificiale ‘moldovenești’ la care am ajuns cu președintele Zelenskiy săptămâna trecută la București”, a scris Iohannis.


Declarația comună a prim-miniștrilor Ucrainei și României a indicat că guvernul ucrainean a decis să „rezolve imediat problema separării artificiale dintre limbile română și „moldovenească”, prin implementarea măsurilor practice relevante, luând în considerare toate aspectele legale”.

„Limba moldovenească”, după cum se știe, a apărut în vremea Uniunii Sovietice și desemna de fapt versiunea chirilică a limbii române. În Constituția Moldovei din 1994, care a fost guvernată de Ucraina pentru o lungă perioadă de timp, articolul 13 a definit „limba moldovenească” ca limbă națională a țării.

Totodată, în decembrie 2013, Curtea Constituțională a Moldovei a decis că textul declarației de independență are prioritate față de prevederile constituției. Iar Declarația de independență a Moldovei față de Uniunea Sovietică, adoptată în 1991, prevedea că limba de stat în Moldova este româna.

Republica Moldova a catalogat Rusia drept o amenințare la adresa securității sale naționale, fosta republică sovietică a făcut o astfel de acuzație deschisă la adresa Moscovei, avertizând că aceasta intenționează să “lichideze statalitatea noastră”.


Țara candidată la UE s-a confruntat cu o campanie de agresiune din partea Moscovei, inclusiv întreruperi ale aprovizionării sale cu energie, o tentativă de lovitură de stat și finanțarea ilegală a grupurilor politice pro-rusești.

Desemnarea Rusiei a fost anunțată în noua strategie de securitate națională a țării, prezentată de președinta Maia Sandu, și trebuie să fie aprobată de parlament înainte de a fi adoptată în mod oficial.

Sandu a declarat că noua poziție a Republicii Moldova, care a implicat consultări cu oficiali din SUA, Marea Britanie și UE, va impune guvernului său să “facă investiții semnificative în sistemele de apărare și securitate”, inclusiv în pregătirea militară cu partenerii occidentali.

Noul document de strategie propus prevedea următoarele: “Federația Rusă și proxies sale în Republica Moldova reprezintă cea mai periculoasă și persistentă sursă de amenințare care, dacă nu este contracarată, poate avea efecte grave asupra statalității, democrației și prosperității țării”.

Leave A Reply