Uniunea Europeană alocă 85 de milioane de euro Bulgariei și României pentru îmbunătățirea gestionării frontierelor. În martie 2023, Comisia Europeană a lansat două proiecte pilot cu Bulgaria și România.
Având în vedere că Bulgaria și România urmează să intre în spațiul Schengen cu frontiere aeriene și maritime până la sfârșitul lunii martie, se anticipează o cooperare polițienească sporită între cele două națiuni.
Ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, a anunțat că Austria va adopta o abordare prudentă față de aderarea deplină a Bulgariei la spațiul Schengen.
Karner a subliniat că Austria își va amâna decizia până când efectele intrării Bulgariei în Schengen pe cale aeriană și maritimă vor fi evaluate în detaliu.
Comisia, în colaborare cu Frontex, Agenția UE pentru Azil și Europol, va monitoriza îndeaproape progresele înregistrate în ceea ce privește obiectivele stabilite.
În octombrie 2023, la șase luni de la punerea în aplicare a proiectelor-pilot, Comisia a făcut bilanțul progreselor înregistrate. S-au obținut rezultate tangibile cu cele mai bune practici în domeniul procedurilor de azil accelerate, al returnărilor efective, al gestionării frontierelor și al cooperării consolidate cu țările vecine.
În încercarea de a consolida gestionarea frontierelor și controlul migrației, Comisia Europeană (CE) a anunțat decizia de a aloca 85 de milioane de euro pentru Bulgaria și România.
Această finanțare semnificativă are ca scop consolidarea măsurilor de securitate la frontierele externe ale Uniunii Europene, ambele țări fiind eligibile pentru a solicita sprijin financiar suplimentar pentru îmbunătățirea sistemelor existente de supraveghere a frontierelor și pentru achiziționarea de echipamente esențiale.
Cadrele de cooperare iau în considerare faptul că acquis-ul Schengen se va aplica integral în Bulgaria și România și că, începând cu 31 martie 2024, controalele la frontierele interne aeriene și maritime vor fi eliminate.
În acest context, cadrele-cadru includ, de asemenea, acțiuni de consolidare în continuare a cooperării între statele membre, de exemplu, în domeniul cooperării polițienești, pentru a aborda provocările transfrontaliere conexe.
Cadrele de cooperare vor fi puse în aplicare cu sprijinul necesar din partea Comisiei și a agențiilor UE relevante.
Romania and Bulgaria are fully committed to protecting EU external borders.
So we’re moving from pilot projects to Cooperation Frameworks.
It means more financial and operational support to strengthen EU‘s external borders.
Romania and Bulgaria belong fully in Schengen.
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) March 4, 2024
Comisia lansează o nouă acțiune specifică de finanțare de 85 de milioane EUR în cadrul Instrumentului de gestionare a frontierelor și a vizelor (BMVI) 2021 – 2027 pentru a consolida capacitățile naționale la frontierele externe ale UE.
Bulgaria și România pot solicita acum finanțare suplimentară pentru extinderea sau modernizarea sistemelor existente de supraveghere a frontierelor; achiziționarea de mijloace de transport, inclusiv cu capacități de termoviziune sau achiziționarea de echipamente de operare, cum ar fi camere de detectare a mișcării și camere de termoviziune, precum și dezvoltarea sau modernizarea sistemelor.
Atât cetățenii UE, cât și cei din afara UE pot călători liber în spațiul Schengen și sunt verificați doar la trecerea frontierei externe. Bulgaria, Croația, Cipru, Cipru, Irlanda, România și Regatul Unit sunt state UE care nu fac sau nu fac încă parte din spațiul Schengen.
Comisia Europeană (CE) a anunțat că, la 4 martie, va lansa, împreună cu Bulgaria și România, două cadre de cooperare privind gestionarea frontierelor și a migrației.
Prin cadrele de cooperare convenite cele două țări vor contribui în continuare la eforturile europene comune de abordare a securității UE la frontierele externe și a provocărilor legate de migrație.
Cadrele de cooperare se bazează pe punerea în aplicare cu succes de către cele două țări a proiectelor-pilot pentru proceduri rapide de azil și returnare inițiate în martie 2023 și permit trecerea de la soluții ad-hoc la soluții durabile, a precizat Comisia Europeană.
Cetățeni britanici care locuiesc în țările Uniunii Europene
Informații pentru rezidenții britanici care locuiesc în UE, în țările SEE-AELS și în Elveția de dinainte de 1 ianuarie 2021, inclusiv îndrumări privind rezidența și asistența medicală.
Drepturile dumneavoastră în temeiul Acordului de retragere
Dacă ați avut reședința legală într-o țară din UE înainte de 1 ianuarie 2021, drepturile dumneavoastră sunt protejate de Acordul de retragere.
Spațiul Schengen este o zonă care cuprinde 27 de țări europene care au abolit în mod oficial controalele la frontierele lor reciproce.
Continuați să aveți, în linii mari, aceleași drepturi de a locui, de a munci, de a studia și de a avea acces la beneficii și servicii ca înainte de Brexit.
Este posibil ca dvs. și familia dvs. să trebuiască să solicitați un nou statut de ședere pentru a vă asigura drepturile dacă ați locuit într-o țară din UE înainte de 1 ianuarie 2021.
În cazul în care țara în care locuiți nu vă cere să solicitați un nou statut de ședere, puteți totuși să solicitați un nou document de ședere dacă doriți unul.
Steagurile pot reprezenta libertatea sau controlul, pericolul sau siguranța. Regatul Unit este singura țară suverană care a părăsit UE. Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care acordă statutul de candidat la aderarea la Uniunea Europeană Ucrainei și Republicii Moldova pic.twitter.com/wY322A2nGy
— Click Romania (@Click_Romania) August 20, 2023
În 2022, un total de 989 000 de persoane au dobândit cetățenia țării din Uniunea Europeană în care locuiau, o creștere de aproximativ 20% (163 100 de persoane) față de 2021, a anunțat la 29 februarie agenția de statistică a UE, Eurostat.
Cele mai multe dintre noile cetățenii (în cifre absolute) au fost acordate de Italia (213 700; 22% din totalul UE). Spania (181 800; 18 la sută din totalul UE) și Germania (166 600; 17 la sută) au acordat al doilea și al treilea cel mai mare număr de noi cetățenii, a precizat Eurostat.
Cele mai mari creșteri ale numărului de cetățenii acordate rezidenților non-naționali în 2022, în comparație cu 2021, au fost înregistrate în Italia (+92 200), Spania (+37 600) și Germania (+36 600).
La celălalt capăt al scalei, cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Franța (-15 900), Olanda (-9 300) și Portugalia (-3 700).
Datele arată că 87% dintre toți cei cărora li s-a acordat cetățenia UE din țara în care locuiau erau cetățeni ai unei țări din afara UE.
Pașaportul UE este un pașaport eliberat de unul dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene și vă permite să călătoriți fără viză între toate țările UE și într-un număr mare de țări terțe cu care UE a încheiat acorduri bilaterale.
Cetățenii unei alte țări din UE decât țara de reședință reprezentau 12 %. Restul aveau fie o cetățenie anterioară necunoscută (1 %), fie erau apatrizi (0,7 %).
În 2022, rezidenții marocani au reprezentat cel mai mare grup de noi cetățeni ai UE, cu un total de 112 700 de statuturi cetățenești acordate.
Pașaportul irlandez este un pașaport foarte puternic și se situează pe un loc fruntaș în ceea ce privește libertatea de călătorie. În indexul Henley Passport Index 2023, pașaportul irlandez a fost clasat pe locul 5 în lume, cu acces fără vize în 187 de țări.
Pașaportul irlandez este, de asemenea, un pașaport foarte sigur. Este fabricat dintr-un material rezistent și include o serie de elemente de securitate, cum ar fi un cip biometric și o imagine holografică.
Dacă sunteți cetățean irlandez, puteți solicita un pașaport irlandez prin intermediul Biroului de pașapoarte din Irlanda sau la o ambasadă sau un consulat irlandez din străinătate. Procesul de solicitare este simplu și va trebui să furnizați o serie de documente, cum ar fi certificatul de naștere, dovada cetățeniei și o fotografie recentă pentru pașaport.
Al doilea grup ca mărime a fost cel al cetățenilor sirieni, cu 90 400 de cetățeni cărora li s-a acordat cetățenia, urmat de albanezi, cu 50 300 de cetățeni cărora li s-a acordat cetățenia.
UE are un set comun de norme privind vizele care se aplică în cazul șederilor de scurtă durată (până la 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile) și pentru tranzitul prin zonele internaționale de tranzit ale aeroporturilor din spațiul Schengen.
Aceste norme se aplică în 27 de țări europene: 23 de țări UE: Austria, Belgia, Croația, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia și Ungaria, precum și 4 țări din afara UE: Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția. În mod colectiv, aceste țări formează spațiul Schengen.
Ucrainenilor care au căutat refugiu în Regatul Unit după invazia rusă li se va permite să își prelungească vizele cu încă 18 luni, a anunțat Ministerul de Interne.
Peste 200.000 de ucraineni posesori de vize au sosit în Marea Britanie din martie 2022, primele vize urmând să expire în martie anul viitor. Ministerul de Interne a declarat că noua schemă va oferi “certitudine și siguranță” pentru ucrainenii din Marea Britanie.
Familii ucrainene au rămas fără adăpost după ce relațiile cu sponsorii britanici se destramă, refugiații care au fugit de războiul din țara lor de origine căutând acum sprijin pentru locuințe în Marea Britanie.
Aproximativ 6.040 de familii ucrainene cu cel puțin un copil în întreținere au solicitat sprijin pentru persoanele fără adăpost din partea consiliilor până la sfârșitul lunii trecute, potrivit datelor Departamentului pentru nivelare, locuințe și comunități (DLUHC).
Sri Lanka a anunțat că va înceta să mai elibereze vize gratuite pe termen lung pentru cetățenii ruși și ucraineni care se află pe insulă în ultimii doi ani pentru a scăpa de războiul lui Vladimir Putin din Ucraina.
Cetățenii ruși și ucraineni care doresc să își prelungească șederea în această țară insulară din Oceanul Indian vor trebui să plătească 50 de dolari (39 de lire sterline) pentru o viză de 30 de zile, a declarat ministrul securității publice Tiran Alles.