Volodymyr Zelensky a postat o înregistrare video în care se vede vizitând Insula Șerpilor, care a devenit un simbol al rezistenței ucrainene împotriva Rusiei și a lui Vladimir Putin. Încă de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, Insula Șerpilor a primit un rol vital în război.
Tratatele de pace de la Paris din 1947 dintre protagoniștii celui de-al Doilea Război Mondial au stipulat că România trebuia să cedeze Uniunii Sovietice Bucovina de Nord, regiunea Herța, Budjak și Basarabia, dar nu au menționat gurile Dunării și Insula Șerpilor. Până în 1948, Insula Șerpilor a făcut parte din România.
La începutul războiului, soldații ucraineni care apărau Insula Șerpilor au sfidat celebru ordinul unei nave de război rusești de a se preda.
Nava amiral Moskva a Flotei Rusiei din Marea Neagră a navigat spre Insula Șerpilor la câteva ore de la începutul războiului și a ordonat soldaților ucraineni de pe insulă să se predea.
“Vă sugerez să depuneți armele și să vă predați pentru a evita vărsarea de sânge și victimele inutile. În caz contrar, veți fi bombardați”, a declarat un ofițer rus.
Răspunsul ucrainean și schimbul verbal au devenit virale, un soldat replicând spunându-i navei de război rusești să “se ducă naibii” într-un limbaj dur.
Insula Șerpilor a fost capturată, iar soldații ucraineni au fost luați prizonieri – dar ulterior au fost schimbați cu prizonieri ruși.
Forțele ucrainene au recucerit insula în luna iunie a anului trecut. Insula din Marea Neagră a fost confiscată de Rusia, dar ulterior a fost revendicată de Ucraina.
Într-o înregistrare video, președintele ucrainean a numit-o un “loc al victoriei” care nu va fi niciodată recucerit.
În clipul nedatat, postat pe Telegram, Zelenski a descris-o ca fiind o dovadă că Ucraina va returna fiecare centimetru din teritoriul său luat de Rusia de la începutul invaziei la scară largă, la 24 februarie 2022.
“Vreau să le mulțumesc de aici, din acest loc al victoriei, fiecăruia dintre soldații noștri pentru aceste 500 de zile”, a spus Volodymyr Zelensky în clipul video, în care este arătat ajungând pe insulă cu barca și lăsând flori la un memorial.
Președintele ucrainean a anunțat întoarcerea acasă a cinci foști prizonieri de război capturați de ruși în timpul asediului de anul trecut al uzinei siderurgice Azovstal din Mariupol.
500 днів повномасштабної війни. І жодного дня слабкості.
Дякую всім, хто бʼється заради свободи та незалежності України!
🇺🇦🇺🇦🇺🇦——
500 days of the full-scale war. And not a single day of weakness.
Thank you to everyone who fights for the freedom and independence of Ukraine!… pic.twitter.com/UUJqtLO4G3— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) July 8, 2023
Aceștia se aflau în Turcia din septembrie 2022, după ce au fost eliberați din captivitatea rusă în cadrul unui schimb mai amplu de prizonieri.
Dacă rușii reușesc să instaleze sisteme de apărare aeriană cu rază lungă de acțiune, atunci vor putea să își apere escadrila, care poate ajunge până la coasta Ucrainei.
Повертаємося додому з Туреччини й повертаємо додому наших героїв.
Українські воїни Денис Прокопенко, Святослав Паламар, Сергій Волинський, Олег Хоменко, Денис Шлега нарешті будуть із рідними.
Слава Україні!——
We are returning home from Türkiye and bringing our heroes home.… pic.twitter.com/SLX3RIWPiy
— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) July 8, 2023
De asemenea, ar oferi trupelor rusești șansa de a pătrunde în Transnistria, teritoriul separatist al Moldovei aflat sub controlul Rusiei, care se află alături de Ucraina și nu departe de Odesa.
Președintele SUA, Joe Biden, și-a apărat “decizia foarte dificilă” de a oferi Ucrainei bombe cu dispersie, care au un record de ucidere a civililor.
Președintele a declarat că i-a luat “ceva timp să fie convins să o facă”, dar a acționat pentru că “ucrainenii rămân fără muniție”.
Marea Britanie s-a angajat să respecte o convenție care “descurajează” utilizarea bombelor cu dispersie, a declarat Rishi Sunak, după ce SUA au acceptat să le furnizeze Ucrainei.
Premierul a subliniat că Marea Britanie este una dintre țările care au interzis aceste arme controversate, care au un record de ucidere a civililor.
Spania și Canada, două dintre cele 123 de națiuni care au interzis bombele cu dispersie, au criticat decizia de a le trimite, care a fost condamnată și de grupurile pentru drepturile omului.
Munițiile cu dispersie sunt o metodă de dispersare a unui număr mare de mici bombe de la o rachetă, o rachetă sau un obuz de artilerie care le împrăștie în zbor pe o suprafață mare.
Acestea ar trebui să explodeze la impact, dar o proporție semnificativă dintre ele nu reușesc să explodeze inițial – adesea atunci când aterizează pe sol umed sau moale. Acest lucru înseamnă că pot exploda ulterior, ucigând sau rănind oameni.
Nici SUA, nici Ucraina și nici Rusia nu sunt semnatare ale tratatului internațional – Convenția privind munițiile cu dispersie – care interzice utilizarea sau stocarea acestora din cauza daunelor nediscriminatorii pe care le pot provoca populației civile.
The US has reportedly decided to supply Ukraine with cluster bombs, despite the controversial nature of the weapon.
We asked a military expert about the effects of cluster bombs and what they could mean for Ukraine's counteroffensive against Russia ⤵️ pic.twitter.com/vkQBHoIhZA
— Al Jazeera English (@AJEnglish) July 8, 2023