„Prestanome” sau „testa di legno” sunt termenii folosiți în Italia pentru persoana care este administratorul unei societăți comerciale doar pe acte, în mod fictiv, în timp ce o altă persoană controlează și decide de fapt tot ceea ce se întâmplă în cadrul societății.
În cele mai multe din cazuri, scopul unor astfel de manevre este acela de a evita plata de taxe și impozite, administratorul fictiv lovindu-se astfel de acuzații de evaziune fiscală și chiar de acuzații de ordin penal, acestea fiind atribuite administratorului fictiv în funcție de rolul efectiv al acestuia în societate și de măsura în care acesta a participat la administrarea societății sau era la curent de deciziile luate de administratorul real.
Persoana care face rolul de „prestanome” în astfel de cazuri se expune la nenumărate riscuri, chiar dacă funcția de administrator și, prin urmare, toate deciziile legate de societatea în cauză, legale sau mai puțin legale, aparține unei alte persoane.
Consecințele unei proaste gestionări a societății și a capitalului acesteia din partea administratorului, sunt de foarte multe ori și de ordin fiscal sau chiar penal iar acestea pot fi suportate și chiar sunt suportate în mare parte din cazuri de administratorul fictiv.
Fiți foarte atenți ce documente semnați și în cine vă puneți încrederea
Cu scopul de a trage un semnal de alarmă și a avertiza comunitatea românească din Italia despre astfel de înșelăciuni, Marian C., un bărbat român de 48 de ani din Satu-Mare, venit la muncă în Italia din 2010, ne povestește experiența sa dintr-un astfel de caz de „prestanome”, experiență în urma căreia a rămas dator la INPS (Istituto Nazionale Previdenza Sociale) cu suma de circa 1,2 milioane de euro dar și cu zeci de mii de euro de recuperat din salarii și contribuții neplătite din partea administratorului real al societăților pentru care Marian a lucrat și a fost administrator fictiv. Să nu mai spunem de alte consecințe, la fel de grave, pe care Marian riscă să le simtă pe pielea sa după ce și-a pus încrederea într-un bărbat italian pe care-l considera chiar prieten.
Pe Marian l-am cunoscut prin intermediul avocatului italian Marco Crocitta, care este foarte atașat de comunitatea românească din Italia și de România, avocat care va încerca să-l ajute pe Marian să scape de problemele legale dobândite de pe urma administrării fictive a două societăți comerciale din localitatea Novara, societăți a căror administrator real era de fapt un bărbat italian pe nume Paolo G.
Marian C. a ajuns în Italia în anul 2010, după cum vă spuneam și s-a stabilit în localitatea Limbiate din provincia Monza e della Brianza și cu ajutorul unei cunoștințe a găsit un loc de muncă la firma Gneo Group, o societate specializată în montarea de ferestre, uși și corpuri metalice, al cărei administrator era acest Paolo G.
„În anul 2010, prin intermediul unei prietene dragi din copilărie de-a surorii mele, doamna D.A.D, l-am cunoscut pe domnul Paolo G., concubinul acestei doamne. În luna mai din acel an, Paolo m-a angajat, aparent, cu contract de muncă pe timp indeterminat în cadrul societății Gneo Group, pentru care am lucrat în calitate de muncitor la montarea de ferestre pe șantierul Spitalului Papa Giovanni XXIII din Bergamo”, povestește conaționalul nostru care ulterior aflase că nu avea nici contribuțiile plătite la această societate și a mai rămas și cu circa 10.000 de euro de salarii neplătite.
În aprilie 2011, în urma unui accident în casă care i-a provocat ruptura unui os la picior, Marian a fost nevoit să lipsească de la locul de muncă până la începutul anului 2012. Accidentul suferit de Marian i-a provocat probleme apoi pe un timp mult mai îndelungat, munca sa pe șantier fiind limitată de aceste probleme până la începutul anului 2013.
„În luna mai 2013, domnul Paolo G., luând în considerare productivitatea scăzută din partea mea, din cauza acestor probleme de sănătate, îmi propunea ca alternativă la concediere să devin administratorul a două dintre societățile sale cu sediul la Novara, Gruppo Inna și Instal Ser, asigurându-mă că nu voi fi nevoit să fac altceva decât să îmi pun semnătura pe câteva documente și pe cecurile societăților, iar de gestionarea societății s-ar fi ocupat el în totalitate”, ne explică Marian .
„În plus, având în vedere imposibilitatea de a mai lucra ca muncitor pe șantier și volumul mare de lucru, mi-a propus să lucrez în calitate de magazioner în cadrul unei alte societăți și mă asigura că voi primi, în total, un salariu de 2.000 de euro pe lună”, a mai adăugat bărbatul român.
Mai mult, Paolo i-ar fi propus și suma de 10.000 de euro pentru a accepta să devină administratorul fictiv al acestor două societăți, bani per care Marian i-a refuzat ferm, considerând că face un gest prietenesc la acea dată pentru bărbatul italian.
Zis și făcut iar Marian, între timp, și-a adus și familia cu el în Italia, soția și cei doi copii ai săi, un băiat care are acum 25 de ani și fetița care are 10 ani. Ulterior, fiul său a fost angajat și el la aceeași societate unde Marian lucra ca magazioner, dar după un timp fiul a decis să își caute un alt loc de muncă fiindcă salariile nu erau plătite la timp și erau plătite în rate.
Marian, însă, și-a continuat activitatea la acea societate, ca magazioner, în același timp rămânând și administratorul fictiv a celor două societăți menționate mai sus ale căror cifre de afaceri se învârtea undeva la 4,5 milioane de euro pe an.
Potrivit celor relatate de Marian, la cele două firme administrate fictiv de el lucrau circa 50 de muncitori, aproape toți români, care nu și-au primit o parte din salarii și nu au avut contribuțiile plătite la statul italian.
Din fericire, majoritatea dintre acești muncitori au înțeles repede că, la fel ca și ei, și Marian a fost a înșelat și că Paolo G. este adevăratul „creier” al acestor nedreptăți. Și asta și datorită faptului că, în raport cu angajații celor două societăți, Marian s-a comportat mereu ca un simplu angajat și nu și-a asumat niciodată rolul de administrator, nu a luat decizii administrative sau de organizare a fluxului de muncă, iar acest lucru a fost foarte important pentru a stabili cine conducea societățile respective.
Foarte important de menționat este faptul că Marian nu este singura victimă a acestui individ. O femeie de 72 de ani, cu dublă cetățenie italiană și elvețiană și care locuiește în Elveția, se numără și ea printre persoanele înșelate de Paolo G., aceasta denunțându-l autorităților italiene și ea, alături de Marian, pentru înșelăciune.
Rolul acestei doamne, Tosca T., a fost mult mai mare, însă, decât cel al lui Marian, aceasta fiind convinsă de Paolo G. să administreze, să investească și să facă afaceri sub numele societății-mamă din toată povestea, Genera, nu numai în Italia ci și în Elveția și chiar și în Franța. Prin urmare și consecințele legale pot fi mult mai grave pentru ea, în urma unui proces.
Această societate-mamă, Genera, încasa toți banii din lucrările executate, bani care apoi erau deviați în conturile societăților administrate fictiv de Marian și în contul altei societăți administrate de o doamnă italiană, Rossana V., care era și secretară la Genera. Ulterior, banii intrau bineînțeles în buzunarele și conturile ascunse ale lui Paolo G., care îi folosea pentru orice numai pentru a plăti salariile și contribuțiile muncitorilor sau taxele și impozitele la stat pentru toate aceste societăți nu îi folosea.
„Acest om există doar pentru a încasa bani și a înșela oameni. Din cauza sa am pierdut totul”, ne-a declarat doamna Tosca T. prin telefon.
Ulterior, între sfârșitul anului 2015 și începutul 2016 Marian a primit două înștiințări de la INPS prin care i se aducea la cunoștință că trebuie să plătească circa 1,2 milioane de euro în total statului italian, sumă care corespunde contribuțiilor neplătite muncitorilor angajați la cele două societăți iar doamna Tosca T. se confruntă cu probleme la fel de mari în această privință, în urma escrocheriilor făcute de Paolo G.
Între timp, Paolo G. este de negăsit de către autoritățile italiene iar toate bunurile materiale pe care acesta le posedă sunt trecute pe numele concubinei sale românce, prin intermediul căreia Marian l-a cunoscut pe bărbatul italian. Bunuri printre care, la un moment dat. se numărau și un apartament de circa 300.000 de euro, o casă în România, chiar și o pădure, un automobil Audi A8 și un Mercedes MG. Și nu pot fi atinse, atât timp cât nu sunt pe numele bărbatului italian, bineînțeles.
Mai mult, Paolo G. și concubina sa și-au permis să facă vacanțe în America de Nord și alte locații exotice, în timp ce Marian și familia sa nu reușesc să plătească nici măcar chiria la locuința lor din Limbiate.
Mai rău este că escrocheriile individului nu se termină aici, acesta continuă să facă afaceri și să înșele lumea, folosindu-se de alte persoane, foarte probabil chiar și de tatăl său, pe numele căruia este posibil să fi deschis în ultimii ani o societate și în Malta.
Procuratura a deschis o anchetă în acest caz, în urma denunțului făcut de Marian , dar poziția conaționalului nostru trebuie examinată cu atenție de anchetatori. Din ceea ce ne-a relatat avocatul Crocitta, care alături de un alt avocat, Paolo Ielassi, se vor lupta în tribunal pentru a-l ajuta pe Marian, bărbatul român riscă, în cel mai rău dintre cazuri, să-i fie sechestrate toate bunurile și să fie nevoit să plătească el toate datoriile la statul italian și către muncitorii celor două societăți.
În cel mai fericit caz, Marian va fi găsit nevinovat în urma anchetei și atunci se va constitui parte civilă în proces, fiind considerat și el una dintre nenumăratele victime ale lui Paolo G.
Deși denunțul făcut de Marian împotriva acestui individ a fost făcut circa un an în urmă, ancheta merge foarte încet, însă, și nu s-a ajuns nici la proces încă. Suferințele provocate de Paolo G. conaționalului nostru și tuturor muncitorilor și persoanelor cu care a colaborat, foarte probabil se vor prelungi pe o durată foarte mare de timp, înainte de a se ajunge la o rezolvare care, sperăm noi, să fie în favoarea victimelor acestui infractor.