Lumea intreaga priveste cu groaza. Calaretul e la zece metri de ei si se apropie cu o viteza infricosatoare. Scena mai permite cateva secunde de galop nebun,si totul pare a se sfarsi cu un accident.

O femeie incepe sa tipe. Cei de pe margine intra in panica, cautand cu privirea o cale de scapare.

Totul se petrece atat de fulgerator,incat doar cativa spectatori inlemniti de spaima devin martori la ce se intampla. Calul dispare de sub calaret,iar prin contactul cu podeaua, calaretul isi castiga echilbrul cu eleganta, oprindu-se milimetric de marginea scenei.
Un zgomot de usurare se aude din spatele salii.

Lumea din fata se opreste din panica,atmosfera fiind presarata cu un sentiment comun de jena.

O vioara apare ca prin magie in bratele tanarului,iar sunetul viorii astupa zgomotele facute de spectatori incercand sa isi gaseasca locurile.

De aici ,nu imi aduc aminte ce s-a intamplat, insa imi aduc aminte ce am simtit. Sunetul viorii parea sa anuleze legea vietii si a gravitatiei. Am simtit fiecare miscare de arcus in propriul sange. Faptul ca e doar un spectacol,nu mai avea valoare logica.

Este acesta cel mai grozav show din viata mea,un show la care nu am fost inca? Cu singuranta si fara ezitare. DA

Mai 7, 2008

Comments are closed.