Galileo, o investiţie de viitor pentru Europa

Comisia Europeană și Agenția Spațială Europeană (ESA) au lansat primul satelit care funcționează ca parte a sistemului de navigație Galileo în 2005. Serviciul european este primul sistem de navigație prin satelit aflat sub control civil.
GPS-ul american a fost utilizat în scopuri civile încă din anii 1980, dar este controlat de armata Statelor Unite. Galileo este disponibil gratuit pentru oricine din întreaga lume, iar Uniunea Europeană spune că aproximativ 100 de milioane de smartphone-uri sunt capabile să primească semnalele sale.

Galileo a devenit o parte integrantă a funcționării tuturor economiilor moderne, având funcția de sincronizare a sistemului care a devenit acum omniprezent în multe domenii, inclusiv în sincronizarea tranzacțiilor financiare globale, a rețelelor de telecomunicații și a energiei.

Când Uniunea Europeană și-a introdus propriul program de navigație prin satelit, a declarat că sistemul sau este mai robust, mai precis și mai fiabil decât GPS-ul – și o modalitate de a pune capăt dependenței blocului de sistemul controlat de armata Statelor Unite. Alternativa europeană la GPS (Global Positioning System), a fost activata cu serviciile inițiale în decembrie 2016, după 17 ani de dezvoltare.

Dar probleme cu Galileo au apărut de la început, la scurt timp după lansarea fazei pilot. La mai puțin de o lună de la acea fază, ceasurile atomice de la bordul a 18 sateliți Galileo aflați pe orbită au început să eșueze. Problemele nu au făcut ca întregul sistem să eșueze, deoarece în fiecare satelit fuseseră instalate mai multe ceasuri.

Este puțin probabil ca utilizatorii să fi observat întreruperea, deoarece telefoanele și alte dispozitive sunt programate să folosească Galileo împreună cu alte servicii precum GPS-ul american, sistemul Glonass din Rusia și Beidou din China.

Serviciul de căutare și salvare Galileo, folosit pentru a localiza și ajuta persoanele aflate în primejdie pe mare sau în munți, nu a fost afectat și a rămas operațional, a declarat Comisia Europeană. Galileo îmbunătățește acuratețea poziționării cu aproape 30% în comparație cu dispozitivele care folosesc numai GPS, conform datelor statistice publicate anul acesta în Advances in Space Research.

Pentru următoarea fază a bugetului pe termen lung al Uniunii Europene, pentru perioada 2021-2027, Comisia Europeană a propus să aloce 16 miliarde de euro, sau aproape 18 miliarde de dolari, pentru un program spațial care să includă Galileo.

Compromisul cu Statele Unite

Secretarului adjunct al Apărării al SUA, Paul Wolfowitz a trimis o scrisoare în Decembrie 2001 către miniștrii statelor UE, subliniind posibile probleme de compatibilitate.

Galileo se dorește a fi un GNSS civil al UE care permite tuturor utilizatorilor accesul la acesta. Inițial, GPS-ul a rezervat semnalul de cea mai înaltă calitate pentru uz militar, iar semnalul disponibil pentru uz civil a fost degradat în mod intenționat (Disponibilitate selectivă).

Acest lucru s-a schimbat cu președintele Bill Clinton care a semnat o directivă în 1996 pentru a dezactiva disponibilitatea selectivă. Din mai 2000, același semnal de precizie a fost furnizat atât civililor, cât și militarilor.

Deoarece Galileo a fost conceput pentru a oferi oricui cea mai mare precizie posibilă (mai mare decât GPS-ul), SUA era îngrijorată că un inamic ar putea folosi semnalele Galileo împotriva la SUA și a aliaților săi (unele arme, cum ar fi rachetele, folosesc GNSS-uri pentru ghidare).

Frecvența aleasă inițial pentru Galileo ar fi făcut imposibil ca SUA să blocheze semnalele Galileo fără a interfera și cu propriile semnale GPS. SUA nu doreau să-și piardă capacitatea GNSS cu GPS în timp ce refuzau inamicilor utilizarea GNSS. Unii oficiali americani au devenit deosebit de îngrijorați când a fost raportat interesul chinez pentru proiectul Galileo.

Poziția UE este că Galileo este o tehnologie neutră, disponibilă tuturor țărilor și tuturor. La început, oficialii UE nu au vrut să-și schimbe planurile inițiale pentru Galileo, dar de atunci au ajuns la un compromis ca Galileo să folosească frecvențe diferite. Acest lucru permite blocarea sau blocarea oricărui GNSS fără a-l afecta pe celălalt.

Marea Britanie și Galileo

După ce Regatul Unit a părăsit UE în 2021, Marea Britanie a încetat să mai folosească programele sistemului global de navigație prin satelit (GNSS), inclusiv Galileo, dar Regatul Unit a rămas parte a Agenției Spațiale Europene (ESA), deoarece nu este un institut al UE.

Funcționarii publici și membrii din industrie au făcut presiuni ca Guvernul să reînvie discuțiile privind reintegrarea.

În iunie 2021, Timo Pesonen, directorul general pentru industria de apărare și spațiu al Comisiei Europene, a declarat: „Uniunea Europeană este deschisă să negocieze cu Regatul Unit cu privire la participarea sa la programele spațiale ale UE.

Marea Britanie va investi 1,4 miliarde de lire sterline în strategia de „apărare spațială de ultimă oră”, pentru ca Marea Britanie sa nu depindă de sistemul Galileo al UE.

Galileo oferă Europei și cetățenilor europeni independență și suveranitate, o serie de beneficii de mediu și câteva servicii noi specifice programului Galileo (Serviciul deschis, Serviciul comercial, Căutarea și salvarea).

Agenția Uniunii Europene pentru Programul Spațial (EUSPA) a selectat Arianespace să lanseze patru noi sateliți Galileo pentru sistemul de navigație prin satelit al Europei, potrivit unui comunicat de presă.

Selecția a fost făcuta după comanda Agenției Spațiale Europene (ESA) de a lansa patru sateliți în octombrie anul trecut și va finaliza desfășurarea sateliților Galileo de prima generație.

Cu această comandă recentă, EUSPA va prelua rolul de a plasa contracte de servicii de lansare pentru Galileo de la ESA, care a acționat în numele și în numele Comisiei Europene. ESA va continua să fie autoritatea tehnică pentru lansări.

Sateliții vor fi lansați de la Centrul Spațial Guyana (CSG), portul spațial al Europei din Kourou, Guyana Franceză. Prima lansare va avea loc în prima jumătate a anului 2022 și va transporta sateliți dintr-o comandă anterioară.

O a doua lansare Soyuz în 2022 va orbita primii doi sateliți. Trei lansări succesive care transportă câte doi sateliți — Ariane 62 în 2023, 2024 și 2025 — vor finaliza lansarea primei generații de sateliți Galileo.

Toți cei opt sateliți vor fi construiți de OHB System AG în Bremen, Germania și cântăresc mai puțin de 730 kg.

Aceștia se vor alătura celor 28 de sateliți Galileo deja desfășurați, precum și celor doi care vor fi orbitați la începutul lui 2022 de la Centrul Spațial Guyana de către Arianespace.

Aceste lansări marchează misiunile 13-16 Galileo ale Arianespace, care a orbitat toți sateliții din constelație.