REZUMAT: Lucrarea noastră oferă o perspectivă asupra universului limbii ruse multinaționale și influența lor asupra economiei românești. Chiar dacă date statistice privind Stocul de investiții străine directe pe țara de origine nu dovedește existența limbii ruse capital în România, este un fapt că valorile ridicate ale stocului de investiţii străine directe din Olanda, Austria, Germania sau Elveția se datorează în mare parte proiectelor de investiții întreprinse în România de multinaționale rusești.
În ciuda lipsei de date statistice relevante, putem spune că impactul CMN-urilor rusești asupra economiei românești este uriaș. Printre influenţe pozitive putem aminti: oportunităţi globale de angajare pentru înaltă calificare forța de muncă din regiune; transferul de tehnologii avansate către întreprinderile româneşti şi piete locale; conștientizarea partenerilor de afaceri și a opiniei publice cu privire la responsabilitatea socială;
introducerea unor standarde superioare de performanță, competitivitate și etică managerială.
CUVINTE CHEIE: MNC-uri ruse; Lukoil; Mechel; TMK; Vimetco; Luxoft; Gazprom.
CLASIFICARE JEL: F20; F23.
1. INTRODUCERE
La începutul anilor 2000, numeroase voci afirmau că apariția rusului
multinaționalele a fost un proces amenințător, deoarece au fost concepute ca instrumente de recâștigare
hegemonie politică mai degrabă decât entităţi economice pure. Cu toate acestea, multe studii
a dezvăluit că multinaționalele ruse sunt, de fapt, declanșate de motivații economice,
când iau decizia dacă se extind în străinătate sau nu. Această lucrare se concentrează pe
prezența multinaționalelor ruse în România și impactul acestora asupra localului
economie.
Influența multinaționalelor ruse asupra economiei românești este
extrem de important, deși foarte greu de ilustrat cu ajutorul disponibilului
date statistice la nivel national. Potrivit ultimelor rapoarte, rusă
investițiile în România se ridică la doar două miliarde de dolari. Cu toate acestea, rusă
multinationalele sunt extrem de bine reprezentate pe teritoriul Romaniei, unde acestea
operează prin filialele lor din Țările de Jos, Germania sau Elveția,
ceea ce înseamnă că deși fluxurile de investiții străine directe intră în România dinspre
La est, ajung la destinație prin intermediari.
2. GIGANTI RUSI IN ROMANIA
Alături de alte multinaționale din țările BRIC, giganți corporativi din
Rusia a început să apară în clasamentele internaționale ale companiilor globale. Pentru
de exemplu, în Lista Forbes a 2000 de companii globale, în 2011 erau 136 de chinezi.
(inclusiv Hong Kong), 61 indieni, 33 brazilieni, 20 sud-africani și 16 mexicani
corporații. Rusia a fost reprezentată de 28 de companii, cu totalul
capitalizare de 762,6 miliarde USD, randamente de 100,8 miliarde USD și active totale
evaluat la 1.403,8 miliarde USD (Anexa 1).
Geografia expansiunii multinaționalelor reflectă faptul că Europa este de departe
destinația de alegere pentru investițiile străine directe ruse. Mai mult, CSI
ţările şi Europa de Est sunt preferate de corporaţiile gigantice din Rusia când
îşi concep strategiile de extindere în străinătate. Această tendință este cauzată de legături
deja în vigoare în zona fostei Uniuni Sovietice, practici de afaceri comune și
valori culturale, concurență scăzută din partea altor companii multinaționale din alte părți etc.
Datele statistice din tabelul 1 „ascund” existența capitalului rus în România, dar
trebuie subliniat că valorile ridicate ale stocului de investiţii străine directe în
Țările de Jos, Austria, Germania sau Elveția se datorează în mare măsură investiției
proiecte întreprinse în România de multinaționale rusești.
De exemplu, gazele naturale – unul dintre produsele pentru care România înregistrează
cele mai importante volume de importuri din ultimii ani – este furnizată consumatorilor de către
Compania ruso-germană Wintershall.
Principalele coordonate ale activităților multinaționalelor ruse din România sunt
prezentate astfel.
De departe cel mai important din România este rusul LUKOIL România.
Lukoil este o companie multinațională de petrol și gaze integrată vertical, care reprezintă
2,2% din producția globală de țiței. Principalele activități ale companiei sunt
explorarea și producția de petrol și gaze, producția de bunuri petroliere și
petrochimice, precum și comercializarea acestor produse.
Compania a crescut în ultimii 20 de ani de la câteva active de producție în
Rusia într-o companie multinațională de energie cu operațiuni în 37 de țări și în 4
continente. Performanța financiară a companiei Lukoil a atins uimitoare
valori, în ciuda efectelor adverse ale crizei globale: venitul net a crescut cu 28,5%
în 2010 la 9.006 milioane USD, în timp ce randamentul capitalului mediu angajat a fost de 14,0%.
Cu un nivel de venit net de 11 dolari pe bep în 2010, Lukoil a fost unul dintre cele mai
companii petroliere eficiente financiar din Rusia (www.lukoil.ro).
Multinaționalele ruse din România și impactul lor asupra… 111
Tabelul 1. Stocul de investiții străine directe în funcție de țara de origine la 31 decembrie
2010
milioane EUR % din totalul ISD
TOTAL, din care 52.585 100,0
Olanda 10.903 20,7
Austria 9.346 17,8
Germania 6.398 12.2
Franța 4.384 8.3
Grecia 3.016 5,7
Italia 2.808 5.3
Cipru 2.550 4.9
Elveția 2.021 3.8
SUA 1.349 2.6
Spania 1.064 2,0
Altele* 8.746 16,7
Sursa: Banca Națională a României și Institutul Național de Statistică, Foreign Direct
Investiții în România în 2010); Notă: * Țări care au investit mai puțin de 1 000 EUR
milion
Gigantul de petrol și gaze Lukoil a intrat pe piața românească în 1998. În prezent,
Lukoil vinde combustibil printr-o rețea de 300 de stații și 9 zăcăminte de petrol. The
Grupul controlează, de asemenea, Rusia și rafinăria Petrotel-Lukoil. Cifra de afaceri netă a Lukoil
România în 2010 a depășit 4500 de dolari lei (ceea ce înseamnă o creștere de aproape 40% pe măsură ce
faţă de anul precedent), iar contribuţia la finanţarea bugetului de stat este
impresionant. Activitatea de investiții și de afaceri a Lukoil România are un impact mare asupra
economia românească: peste 400 de milioane de dolari investiți în ultimii 13 ani (out
din această sumă totală, 7,7 milioane de dolari au fost cheltuiți în domeniul protecției mediului
numai) și au fost create 3800 de noi locuri de muncă în companie (www.lukoil.ro).
În industria siderurgică, cea mai importantă multinațională a Rusiei care operează
pe teritoriul Romaniei se afla holdingul MECHEL. Mechel este pe deplin
afacerile integrate se află în patru segmente distincte: minerit, oțel, feroaliaje și energie.
Corporația deține unități de producție în 13 dintre regiunile Rusiei, precum și
Statele Unite ale Americii, Kazahstan, România, Lituania, Bulgaria, Regatul Unit și
Ucraina.
Potrivit site-ului său oficial, Mechel este primul și încă singurul cărbune
companie minieră și metalică din regiunea Europei Centrale și de Est și Rusia
având acțiunile plasate la Bursa de Valori din New York. Compania are aproximativ
93.000 de angajați în întreaga lume, dintre care 7000 lucrează în România. Mechel
Companie multinațională a intrat pe piața românească în 2002 și deține în prezent
fabricile Mechel Câmpia Turzii (INSI), Mechel Târgoviște (COS), Oțel Ductil
Reparaţii Oţelu Roşu, Ductile Steel Buzău, Laminorul Brăila şi Mechel Târgovişte.
Gruparea Rusă este în prezent al doilea jucător pe siderurgia românească
piata, dupa Arcelor Mittal.
O alta prezenta importanta in Romania este OAO TMK care opereaza in aceasta
camp. TMK este cel mai mare producător și exportator de țevi de oțel din Rusia, care se situează
printre primii trei producători de țevi la nivel mondial. TMK este o companie publică care este listată
la Bursa de Valori din Londra și Bursa de Valori din Moscova. Aceste produse sunt utilizate în
sectorul petrolului și gazelor, industria chimică și petrochimică, energie, inginerie și
mașini de construcție de nave, avioane, inginerie spațială și de rachete, precum și în
industria constructiilor, utilitati si agricultura.
TMK are și mai mult potențial de a-și extinde afacerea în străinătate. Pentru o perioadă de
timp, unitățile de producție străine ale TMK erau limitate la doar două întreprinderi în
România. Prin urmare, strategia de internalizare a TMK a început în această vecinătate
țară. În 2006, TMK a achiziţionat acţiuni de control ale fabricii de conducte SC ARTROM SA
(acum TMK-ARTROM) și SC C.S.R. Topitorie SA (acum TMK-Resita). Aceste
investițiile au reprezentat un cap de pod din perspectiva modelării TMK-urilor
retelele de productie si din aceea de consolidare a pozitiei sale in Europa
piata producatorilor de tevi.
Mai mult, încorporarea topitoriei românești care asigura oțel pt
Produsele de conducte din cadrul grupului de afaceri rus au susținut integrarea verticală în continuare
al companiei. În martie 2008, TMK a făcut o mișcare aventuroasă prin obținerea unui
acord pentru achiziționarea de instalații de conducte ale grupului metalurgic nord-american IPSCO.
Această afacere care a fost făcută împreună cu o altă multinațională gigantică rusă – Evraz,
a fost de departe cea mai mare achiziție străină din istoria TMK și, de asemenea, cea mai bogată,
aducând o cheltuială totală de aproximativ 1,7 miliarde de dolari. Miliardarul Dmitri Pumpianski,
proprietarul TMK, a anunțat recent că Grupul dorește să investească 300 de dolari anual
milioane până în 2020 în țările în care este prezent, pentru a menține activele și pentru a
dezvolta produse noi.
Holdingul Vimetco este o altă multinațională rusă care operează în România.
Vimetco este un grup de aluminiu integrat la nivel global, cu mine de bauxită în Sierra Leone,
mine de cărbune, instalații de producție de aluminiu și fabrici de electricitate situate în China
și o rafinărie de alumină și o topitorie de aluminiu în România. Cu 17.122 de angajați
la nivel mondial, vânzările Vimetco s-au ridicat la 2.717 milioane USD în 2011, în timp ce profitul brut
a atins nivelul de 358 milioane dolari.
În România, compania deține producătorul de aluminiu Alro Slatina și
fabrica de alumină Alum din Tulcea. Cele două companii formează practic întregul
lanț de producători de aluminiu din România. Cu o producție de 288.000 tone metrice de
aluminiu brut, Alro SA este cel mai mare producator de aluminiu din Centru si Est
Europa (excluzând Rusia) în 2008. Compania Alro a raportat pentru anul 2011, o
cifra de afaceri preliminara de 2,24
miliarde lei, comparativ cu 1,81 miliarde lei în 2010. The
Profitul net preliminar 2011 a crescut cu circa 44%, ajungând la 230 milioane lei, ca
față de 159,78 milioane lei în 2010.
Clienții Alro SA sunt utilizatori finali și comercianți de metale atât din România, cât și
in jurul lumii. Peste 80% din producția de Alro este vândută la nivel internațional
piață prin Bursa de Valori Metal din Londra și sub direct pe termen lung
contracte cu clienți din 25 de țări ale lumii. state ale Uniunii Europene
Multinaționalele ruse din România și impactul lor asupra… 113
(Italia, Grecia, Austria, Ungaria etc.), precum și Turcia, țările balcanice și
Statele Unite ale Americii sunt principalele piețe pentru produsele fabricii Alro.
Luxoft este o companie multinațională din Rusia care operează în domeniul
(outsourcing) servicii IT. Compania, înființată în anul 2000, are sediul în
Moscova cu centre de dezvoltare în Sankt Petersburg, Omsk, Cracovia, Kiev, Odesa,
Dnepropetrovsk, Ho Chi Minh City, Welwyn Garden City (Regatul Unit) și
Bucureşti. Birourile sunt în New York, Londra, Frankfurt, Singapore și Seattle.
Luxoft este compania care își asumă rolul de lider global emergent în
dezvoltarea de software de înaltă calitate. Printre domeniile pe care le acoperă se numără
aerospațial, auto, industria energetică, sectorul financiar-bancar, telecomunicații
și comerțul electronic. Lista clienților companiei include Boeing, Deutsche
Bank, Dell, HP, IBM, Alstom, Bosch, New York Media (care a editat New York
Magazine), precum și Departamentul de Energie al SUA, acesta din urmă oferind servicii profesionale
programe de recalificare pentru foști ingineri nucleari care doresc să lucreze în
dezvoltarea și testarea produselor software.
În România, Luxoft este prezentă din 2008, când compania a finalizat
achiziţionarea de reţele locale TIC. Potrivit site-ului oficial Luxoft, Luxoft
România continuă tradiția ITC Networks în industria de telecomunicații de calitate
serviciu, precum și furnizarea de inginerie de produs și dezvoltare de aplicații
servicii pentru clienți din alte domenii de afaceri. În plus, Luxoft România oferă
avantajele livrării nearshore către organizațiile europene.
Există și alte multinaționale din Rusia care și-au exprimat interesul
intra pe piata romaneasca. Cel mai recent și relevant exemplu este compania
GAZPROM, care livrează deja pe piața din România, anual aproximativ cinci
miliarde de metri cubi de gaze naturale și colaborarea cu parteneri din România
are deja o tradiție de 30 de ani. Presa românească anunță la sfârșitul anului 2011
că Petrom, cea mai mare companie locală din domeniul petrolier este în negocieri cu
Compania sârbă NIS, controlată de GAZPROM, pentru a vinde 130 de benzinării,
care ar reprezenta aproape un sfert din întreaga sa rețea de distribuție a gazelor.
Tranzacția nu a fost încă finalizată, dar interesul rusului
corporația de pe piața românească este încă ridicată, potrivit presei.
Pe plan internațional, Gazprom este un adevărat imperiu: deține o treime din gazul mondial
producție, controlează companii active din domeniul bancar, asigurări, media,
producția agricolă etc. Compania deține un monopol asupra sistemului de conducte de gaz,
care leagă Asia Centrală, Rusia și Europa.
Gazele din Turkmenistan sau Uzbekistan, Kazahstan destinate
Piața europeană trebuie să tranziteze conductele aparținând Gazprom, ceea ce îi conferă a
greutate geopolitică uriașă. Compania Gazprom are filiale în majoritatea Europei
țări și implementează o politică agresivă de creștere a cotei de piață. The
construcția celor două noi și importante conducte North Stream (inaugurate în
noiembrie) și South Stream (la care vor începe lucrările anul acesta), vor deschide porțile
către o piață europeană mai liberală și mai consumatoare de energie.
.
3. IMPACTUL MULTINAȚIONALULUI RUS ASUPRA ROMÂNEI
ECONOMIE
O scurtă trecere în revistă a afacerii desfășurate de multinaționalele ruse în
România ne duce la concluzia că acești giganți economici au început, la început
din 2012, pentru a controla industria aluminiului, o mare parte a metalului și a fierului și oțelului
industrie, două rafinării și un sfert din piața de combustibil. Prin urmare, în ciuda lipsei de
date statistice relevante care reflectă tocmai acest fenomen, impactul rusului
multinaționale pe economia românească este uriașă. Putem presupune un număr de pozitive
aspecte care derivă din această realitate, precum și unele consecințe negative.
Dintre influențele pozitive merită menționate următoarele (Voinea,
2007):
oferirea de oportunități globale de angajare pentru forța de muncă înalt calificată din
regiune; realizarea de proiecte de investiții greenfield;
transferul de tehnologii avansate către întreprinderile românești și piețele locale;
revigorarea industriilor și a comunităților umane și a satelor existente în
vecinătatea noilor centre industriale;
creșterea volumului exporturilor, cu impact direct asupra creșterii economice;
conștientizarea partenerilor de afaceri și a opiniei publice cu privire la the responsabilitatea socială
problema;
introducerea unor standarde de performanţă mai înalte, competitivitate şi etică managerială
și practici care pot fi răspândite în întreaga regiune etc.
Probabil cel mai important efect pozitiv este contribuția rusului
investiţii la capitalul autohton care motivează, la rândul său, procesele de
creșterea economică prin multiplicarea investițiilor și efectele motrice (Voinea,
2007).
Astfel, capitalul străin are avantajul că aduce cu sine mai sus
tehnologii avansate și abilități manageriale și de marketing care, odată transferate la
filiale din România, sunt capabile să confere avantaje competitive substanțiale
multinaționale. Existenţa unei pieţe concurenţiale obligă pe alţi concurenţi ca
operează în aceeași industrie și pentru a adopta noi tehnologii, în încercarea de a
spori productivitatea și eficiența.
Prin urmare, dincolo de impactul incontestabil exercitat asupra economiei naționale
în ansamblu sau multinaționalele generează efecte pozitive atunci când stimulează
performanțele firmelor autohtone care sunt obligate să implementeze cea mai recentă tehnologie, precum
comparativ cu situaţia anterioară în care nu ar exista investitori străini
concurând pe piață. Aceste transferuri de tehnologie, know-how de management
iar abilitățile de marketing au fost frecvent menționate în literatură ca factori externi pozitivi
legat de productivitate care joacă un rol foarte important în elaborarea politicilor
pentru atragerea investitorilor străini și, în timp, ar putea duce la îmbunătățirea competitivității
avantajul economiei românești în ansamblu.
Efectele de propagare nu se limitează doar la implementarea tehnologiei avansate
și creșterea productivității. În literatura de specialitate, există o serie de studii care dezvăluie
fapt că filialele companiilor multinaţionale care desfăşoară activităţi de export
Multinaționalele ruse din România și impactul lor asupra… 115
stimularea dezvoltării capacității de export a firmelor locale, prin acces facil la
piețele externe.
Consecințele negative ale intrării multinaționalelor ruse în România
piata sunt legate in principal de caracteristicile mediului concurential al
industria în care activează. Având în vedere că multinaționalele rusești erau
implantate în sectoarele cheie ale industriei românești (metal și oțel
industrie, industria petrolului și gazelor) unde concurența firmelor românești este foarte
modest, este evident că filialele multinaționalelor rusești controlează piața
(deținând poziții monopoliste sau oligopolistice).
Prin urmare, există cazuri în care mecanismul concurenței nu poate funcționa
eficient; aceasta aduce profituri supranormale pentru acea anumită filială. Cu toate acestea, aceasta
situația poate apărea în detrimentul consumatorilor și al posibilității de a asigura
oportunități normale de dezvoltare pentru domeniul respectiv de activitate.
Impactul negativ asupra funcționării pieței locale este mai mare începând cu
organismul de supraveghere a competiției din România – Comitetul de Concurență – nu este
întotdeauna suficient de vigilenți pentru a detecta și sancționa la timp orice înțelegeri între
concurenții în ceea ce privește prețurile și alte practici anticoncurențiale care afectează atât
calitatea mediului concurenţial în ansamblu şi şansele firmelor locale de a
concura pe principii echitabile pe o astfel de piață. În literatura română există
mai multe abordări ale comportamentului adoptate de firmele autohtone care au fost introduse în situație de a face față unei concurențe extrem de dure cu subsidiarele străine
multinaționale; această reacție ar putea fi clasificată drept strategie defensivă.
Întrucât firmele românești nu aveau suficiente resurse financiare disponibile în
pentru a putea concura pe poziții egale cu giganții străini, au renunțat la asta
abordare, concentrându-se pe o oportunitate de piață de nișă și încercând să minimizeze pierderile. Pe pe de altă parte, multinaționalele au investit resurse financiare semnificative care au permis
transferul tehnologic și creșterea impresionantă a profiturilor operaționale ale străinilor
companiilor din România sa datorat acestei tehnologii avansate. Iată de ce
transferul tehnologic – benefic pentru economia națională – poate avea efecte negative
reactii, deoarece companiile romanesti care opereaza pe o piata cu redus
concurența poate da faliment.
3. CONCLUZIE
Deși au apărut relativ recent pe scena economiei mondiale, pe
privire de ansamblu asupra amplorii și tendinței de creștere remarcabile a rusului
multinaţionalele au dovedit că devin competitori redutabili în cadrul
mediul de afaceri global.
Forța economică copleșitoare a acestor companii de top le permite chiar și
modelează modelul de creștere al țării lor de origine. Lista celor mai mari multinaționale
din Rusia au arătat că corporațiile din sectorul petrol și gaz și metalurgic sunt
predominant, ca urmare a caracterului bazat pe resurse al economiei ruse.
Nivelul ridicat al profiturilor raportat de multinaționalele ruse poate fi explicat prin
valorile de vârf atinse de prețurile petrolului înainte de criza economică globală.
Multinaționalele din Rusia au un impact puternic nu numai pe cont propriu
economic, dar și asupra economiilor țărilor gazdă. În cazul românesc,
acești giganți economici controlează industria aluminiului, o mare parte a metalului, a fierului și
siderurgie, două rafinării și un sfert din piața de combustibil. Cu toate acestea,
datele macroeconomice despre ISD ale multinaționalelor rusești în România sunt foarte rare și
acest fapt a adus multe limitări în ceea ce privește rezultatele analizei noastre. În acest sens,
ne propunem să întreprindem mai multe studii calitative pentru a scoate la lumină activitățile
și strategiile adoptate de afiliații multinaționalelor ruse din România. A
o analiză mai profundă a implicațiilor politice pentru România ca țară gazdă este de asemenea
recomandat.