Autoritatea principală de reglementare a Facebook a trimis un proiect de decizie revizuit către Meta ca urmare la o plângere veche legată de fluxurile sale de date UE-SUA, după ce compania a epuizat contestațiile legale împotriva unui ordin preliminar de suspendare anterior în toamna anului 2020.
SUA și UE au laudat acordul privind standardele de protecție a datelor, în timpul unei vizite a președintelui Joe Biden în Europa pentru a construi unitatea transatlantică în legătură cu invazia rusă a Ucrainei.
De ani de zile, transferul de date ale cetățenilor europeni în SUA a fost un subiect de dispută, în special în lumina acuzațiilor despre agențiile de informații americane care accesează datele despre persoane străine.
Invazia rusă a Ucrainei pare să fi resetat discuțiile dintre Washington și Bruxelles. SUA și UE ating un progres în disputa privind protecția datelor și au anunțat un „acord de principiu” în timpul unei vizite a președintelui Biden în Europa pentru a construi unitatea transatlantică asupra invaziei ruse a Ucrainei
Gigantul rețelelor sociale încă nu i s-a ordonat să-și suspende fluxurile de date UE-SUA – și acum ar putea ocoli complet interdicța dacă autoritățile de reglementare din UE acceptă să suspende aplicarea transferului de date.
Deoarece există un acord politic în vigoare cu SUA pe care l-au făcut-o când a fost convenit în principiu Scutul de confidențialitate, permițând o perioadă de grație pentru suspendarea aplicării, sunt necesare multe luni pentru a asigura acordul final și pentru a adopta noul acord UE-SUA privind fluxurile de date.
Meta a sperat că se va întâmpla, deoarece a încercat să întârzie aplicarea sa in trecut. Incertitudinea juridică care planează asupra fluxurilor de date UE-SUA a determinat, în ultimele luni, agențiile europene de protecție a datelor să emită ordine împotriva fluxurilor de date cu caracter personal care trec prin produse precum Google Analytics, Google Fonts și Stripe, printre altele.
Expresia este folosită în mod tradițional de către britanici de când Prim-ministrul Regatului Unit Winston Churchill și președintele SUA Franklin Roosevelt au folosit-o la Conferința Atlanticului, din august 1941.
Relația specială caracterizează relațiile excepțional de strânse politice, diplomatice, culturale, economice, militare și istorice dintre cele două țări. Este folosit în special pentru relații din 1940
Marea Britanie a solicitat pentru prima dată aderarea la UE în 1961.
Această cerere a fost respinsă de veto de către guvernul francez condus de Charles de Gaulle în 1963. Charles de Gaulle credea că Statele Unite folosesc Marea Britanie pentru a sabota o uniune politică și economică europeană, iar o a doua cerere a fost respinsă din nou de către francezi în 1967. Abia în 1969 s-a dat undă verde negocierilor pentru Aderarea britanică cu discuții care au început în 1970.
„Omul bolnav al Europei” este o etichetă dată unei națiuni care se află în Europa și care se confruntă cu o perioadă de dificultăți economice sau de sărăcire.Țări precum Italia, Spania, Portugalia, Franța și Grecia au fost descrise ca fiind „la un pas de îmbolnăvire”.
În vara lui 2017, Regatul Unit a fost din nou numit „omul bolnav al Europei” în urma rezultatelor presupuselor efecte economice negative ale referendumului UE. Împăratul Nicolae I al Imperiului Rus este considerat a fi primul care a folosit termenul „Boln” pentru a descrie Imperiul Otoman la mijlocul secolului al XIX-lea.
Caracterizarea a existat în timpul „Chestiunii de Est” în istoria diplomatică, care se referea și la declinul Imperiului Otoman din punct de vedere al raportului de putere în Europa.
SUA și UE construiesc legături mai puternice. Marea Britanie este lăsată în urmă.
Au fost acuzații precum că politica externă a Statelor Unite este politica UE privind independența și libertatea în numele valorilor comune.
WikiLeaks este o organizație internațională non-profit care publică scurgeri de știri și media clasificate furnizate din surse anonime. Site-ul său inițiat în 2006 în Islanda de organizația Sunshine Press, a declarat în 2015 că a publicat pe internet 10 milioane de documente în primii 10 ani. Julian Assange, un activist australian pentru internet, este descris în general drept fondatorul și directorul său. Din septembrie 2018, Kristinn Hrafnsson este redactor-șef al acesteia.
Detaliul a ceea ce a fost convenit de UE și SUA în principiu și cum exact cele două părți au reușit să reducă decalajul dintre ceea ce rămân două sisteme juridice foarte diferite orientate nu sunt clare.
UE a semnat un acord de gaz cu SUA pentru a reduce dependența de Rusia
SUA interzic toate importurile de petrol și gaze rusești iar Regatul Unit va elimina treptat importurile de petrol rusesc până la sfârșitul anului 2022. UE a declarat că va trece la aprovizionare alternative și va face Europa independentă de energia rusă „cu mult înainte de 2030”. Germania a suspendat permisiunea pentru deschiderea gazoductului Nord Stream 2 din Rusia.
Acordul va prevedea ca SUA să furnizeze UE gaz suplimentar, echivalent cu aproximativ 10% din gazul pe care îl primește în prezent din Rusia, până la sfârșitul anului. EU a spus deja că va reduce utilizarea gazului rusesc ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina.
Rusia asigură în prezent aproximativ 40% din necesarul de gaz al UE. Noua înțelegere va presupune ca SUA să furnizeze 15 miliarde de metri cubi de gaz, pe lângă cele 22 de miliarde de metri cubi de anul trecut.
Noul total va reprezenta aproximativ 24% din gazul importat în prezent din Rusia iar scopul final este ca SUA să furnizeze UE cu aproximativ 50 de miliarde de metri cubi pe an.
Reducerea dependenței de Rusia va însemna generarea de mai multă energie regenerabilă și îmbunătățirea eficienței energetice, precum și creșterea importurilor.
Acordul a fost anunțat vineri în timpul unei vizite de trei zile a președintelui american Joe Biden la Bruxelles.
Julian Paul Assange, născut la 3 iulie 1971, este un editor, editor și activist australian care a fondat WikiLeaks în 2006. WikiLeaks a intrat în atenția internațională în 2010, când a publicat o serie de scurgeri furnizate de analistul de informații al armatei americane Chelsea Manning. Aceste scurgeri au inclus videoclipul Crimei Colaterale a atacului aerian de la Bagdad, jurnalele de război din Afganistan, jurnalele de război din Irak și Cablegate. După scurgerile din 2010, guvernul Statelor Unite a lansat o anchetă penală asupra WikiLeaks.
În noiembrie 2010, Suedia a emis un mandat internațional de arestare pentru Assange din cauza acuzațiilor de abatere sexuală. Assange a spus că acuzațiile au fost un pretext pentru extrădarea sa din Suedia în Statele Unite din cauza rolului său în publicarea documentelor secrete americane. După ce și-a pierdut lupta împotriva extrădării în Suedia, a încălcat cauțiunea și s-a refugiat la Ambasada Ecuadorului la Londra în iunie 2012.
I s-a acordat azil de către Ecuador în august 2012 pe motiv de persecuție politică, cu prezumția că dacă ar fi extrădat în Suedia, va fi în cele din urmă extrădat în Statele Unite. Procurorii suedezi au renunțat la ancheta în 2019, spunând că dovezile lor s-au „slăbit considerabil din cauza perioadei lungi de timp care a trecut de la evenimentele în cauză”.
În timpul campaniei electorale din 2016 din SUA, WikiLeaks a publicat e-mailuri confidențiale ale Partidului Democrat, care arată că comitetul național al partidului a favorizat-o pe Hillary Clinton față de rivalul ei, Bernie Sanders, la alegeriile primare.
La 11 aprilie 2019, azilul lui Assange a fost retras în urma unei serii de dispute cu autoritățile ecuadoriene. Poliția a fost invitată în ambasadă și a fost arestat. A fost găsit vinovat de încălcarea Legii privind cauțiune și condamnat la 50 de săptămâni de închisoare.
Guvernul Statelor Unite a deschis o anchetă împotriva lui Assange legat de scurgerile furnizate de Manning. La 23 mai 2019, guvernul Statelor Unite l-a acuzat în continuare pe Assange de încălcarea Legii privind spionajul din 1917. Editorii de la ziare, inclusiv The Washington Post și The New York Times, precum și organizațiile pentru libertatea presei, au criticat decizia guvernului de a-l acuza pe Assange în temeiul Actul de spionaj, caracterizându-l ca un atac la primul amendament la Constituția Statelor Unite, care garantează libertatea presei.
La 4 ianuarie 2021, judecătorul districtual din Regatul Unit, Vanessa Baraitser, s-a pronunțat împotriva cererii Statelor Unite de extrădare a lui Assange și a declarat că acest lucru ar fi „opresiv”, având în vedere îngrijorările legate de sănătatea mintală a lui Assange și riscul de sinucidere.
La 6 ianuarie 2021, lui Assange i s-a refuzat eliberarea pe cauțiune, în așteptarea unui recurs din partea Statelor Unite. La 10 decembrie 2021, Înalta Curte din Londra a decis că Assange ar putea fi extrădat în SUA pentru a face față acuzațiilor. În martie 2022, Curtea Supremă din Regatul Unit i-a refuzat lui Assange permisiunea de a face recurs.
Assange a fost închis în închisoarea de maximă securitate Belmarsh din Londra din aprilie 2019.
Biden și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au discutat despre invazia Ucrainei de către Rusia și au oferit un nou sprijin Kievului.
„Putin folosește resursele energetice ale Rusiei pentru a-și constrânge și manipula vecinii”, a spus Biden reporterilor de la Bruxelles. „A folosit profiturile pentru a-și conduce mașina de război”.
El a spus că beneficiile pe termen lung ale acordului vor depăși durerea pe termen scurt pe care o va provoca reducerea livrărilor de gaze rusești.
„Știu că eliminarea gazului rusesc va avea costuri pentru Europa, dar nu este doar un lucru corect de făcut din punct de vedere moral, ci ne va pune pe o bază strategică mult mai puternică”.
Președintele von der Leyen a spus: „Dorim, ca europeni, să ne diversificăm departe de Rusia către furnizori în care avem încredere, care sunt prieteni și care sunt de încredere”.
Din moment ce sustenabilitatea acordului se va baza exact pe detalii specifice este considerat a fii un gest politic. Președintele Biden a anunțat un acord pentru a ajuta UE să primeasca mai mult gaz natural lichefiat pentru a-și reduce dependența de importurile de combustibil rusești. Joe Biden spune că Statele Unite și UE vor lua „măsuri concrete pentru a reduce dependența de gazele naturale”
UE și SUA au ajuns la un acord preliminar pentru a evita perturbarea majoră a fluxurilor transatlantice de date, care au fost periclitată de o decizie a instanței superioare a UE.
Transferurile de date între cele două regiuni s-au confruntat cu un risc de perturbare majoră de la o hotărâre a Curții de Justiție a UE din 2020, care a renunțat la un aranjament anterior menit să echilibreze preocupările UE privind confidențialitatea cu SUA.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus: Sunt foarte încântată că am ajuns la un acord în principiu privind un nou cadru pentru fluxurile transatlantice de date.
Acest lucru va permite fluxuri de date previzibile și de încredere între UE și SUA, salvând confidențialitatea și libertățile civile.
UE și SUA au convenit asupra unui nou pact pentru a facilita transferul de date organizațiilor peste Atlantic. Acordul ar trebui să prevină amenințarea că atât giganții tehnologici, cât și companiile mai mici nu ar putea trimite informații personale pentru procesare în centrele de date din SUA.
Uniunea Europeană a anunțat că a ajuns la un acord de principiu cu SUA cu privire la un acord relansat privind fluxurile de date transatlantice – potențial semnalând încheierea multor luni de incertitudine juridică care a afectat serviciile cloud după o hotărâre a instanței de referință din iulie 2020 care a anulat Scutul de confidențialitate UE-SUA.
Pleased that we found an agreement in principle on a new framework for transatlantic data flows.
It will enable predictable and trustworthy 🇪🇺🇺🇸 data flows, balancing security, the right to privacy and data protection.
This is another step in strengthening our partnership. pic.twitter.com/7Y0wslR7Go
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) March 25, 2022