Curtea Europeană a condamnat statul român pentru colaborarea activă cu CIA și menținerea închisorilor clandestine ilegale. Italia neagă extrădarea unui cetățean român în ciuda existenței EUROORDEN din cauza riscului ridicat de tratament degradant și tortură. Serbia închide porțile României pe probleme de extrădare având în vedere persecuția politică de către guvernul român.
Costa Rica dezbate extrădarea cetățenilor români cu condiții similare.
Activiștii pentru drepturile omului din România își ridică vocea împotriva persecuției fostului procuror și fost ministru deținut într-o închisoare din Costa Rica. Curtea de Casație italiană a anulat decizia unei instanțe inferioare care a decis ca guvernul să predea pe C.D. Enache, cetatean roman, la autoritatile romane, respectand astfel un mandat european de arestare.
Curtea de Casație a fost de acord cu Enache în apelul său la ordinul de extrădare emis de Curtea de Apel de la Veneția, deoarece ar încălca legea italiană care interzice orice extrădare care ar putea prezenta un risc de tortură sau tratament inuman și degradant pentru persoana extrădată.
Decizia Curții de Casație se referă la jurisprudența consacrată care cere guvernului să se asigure pe deplin că persoanele extrădate nu sunt expuse riscului după extrădare. Acest lucru este deosebit de important atunci când extrădarea este solicitată de state precum România, cu sisteme penitenciare cunoscute pentru abuzurile și condițiile precare (Sursa: https://www.liberties.eu/es/news/tribunal-casacion-italia-frena- extradition) -romania/13782).
Precedente europene
Curtea s-a referit și la jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), în mod concret, la cauzele comune Aranyosi și Căldăraru, unde s-a statuat că statele care extrădează trebuie să obțină toate informațiile necesare și să efectueze controale. „concret și precis” privind tratamentul și condițiile din penitenciarele din țara de destinație.
În acest caz, Curtea de Casație a stabilit că informațiile furnizate de autoritățile române nu sunt suficiente pentru a verifica condițiile pe care Enache le-ar avea în închisoare. Curtea a fost în mod deosebit îngrijorată de refuzul autorităților române de a preciza în ce închisoare va fi închis Enache și nici sub ce regim penitenciar.
Pe lângă invocarea jurisprudenței CJUE, Curtea de Casație s-a referit și la decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) privind spațiul individual minim în penitenciare. În cauza Muršić v. Croația, CEDO a susținut că dimensiunea celulei trebuie luată în considerare atunci când se judecă încălcările articolului 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care interzice tortura și tratamentele inumane sau degradante. CEDO a decis în cauza Muršić că celulele trebuie să aibă o dimensiune de cel puțin trei metri pătrați, altfel articolul 3 ar putea fi încălcat.
Recent, Serbia,o țară din regiunea balcanică, a refuzat repatrierea cetățenilor români în virtutea faptului că însăși Curtea de Apel Sârbă a considerat că România nu garantează integritatea persoanelor persecutate din motive politice, precum și ratificarea și coroborarea sentinței Curții Europene a Drepturilor Omului care a subliniat credibilitatea deficitară a sistemului judiciar românesc precum și participarea statului însuși la acțiuni contrare Drepturilor Omului prin colaborarea cu Agenția de Informații a Statelor Unite prin trimiterea cetățenilor la închisoarea de la Guantánamo și la întreținerea centrelor penitenciare clandestine din București
Scandalul ajunge în Costa Rica
Din luna decembrie a anului precedent, cetăţenele române Alina Bicca şi Elena Udrea, primul procuror general împotriva criminalităţii organizate şi al doilea fost congresman şi fost ministru al guvernului de ieşire al României, au intrat pe calea aerului în Costa Rica.
În dosarul Bicca-Udrea, potrivit experților intervievați de elmundocr, printre ei și activistul pentru drepturile omului Laura Vicol, ei apreciază că au loc o serie de exterminări politice a oponenților regimului românesc, generând o serie de acte neregulamentare pe care le-au perturbă regulile procesului echitabil și încalcă drepturile omului. Ceea ce a subliniat expertul coincide pe deplin cu Raportul elaborat de Înaltul Comitet al ONU pentru Drepturile Omului în declarația sa (CCPR/C/ROU/QPR/5) care detectează încălcări ale Protocolului opțional împotriva torturii și a altor pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante la 2 iulie 2009.
Dosarul Udrea-Bica este încă un exemplu de încălcare a drepturilor civile și politice în Republica România: „Au fost prezentate încălcări la toate nivelurile împotriva fostului procuror Bica și a fostului ministru Udrea până la punctul de a fi supus de tortură și tratament degradant de către Serviciul Secret Român însuși”, aprofundează și subliniază „este o persecuție care vizează nu doar distrugerea reputației publice a persoanelor opuse regimului ci și acum prin procese nefondate, afectate de anulări, intenționează să-i închidă la închisoare pentru fapte nesăvârșite cu risc ridicat de dispariție odată cu intrarea în statul român.”
România nu a reușit să facă referire la recenta schimbare de reglementare care chiar descalifică comportamentele care se presupune că sunt impuse cunoscutei foste procuroare Alina Bica și nu mai puțin celebrului fost ministru Elena Udrea, care putrezesc într-o închisoare din Costa Rica în ciuda faptului că au fost condamnați în lipsă.
În același sens, Veronel Rădulescu, activist și apărător al Drepturilor Omului în România, este emfatic în a sublinia că persecuția necruțătoare a Serviciilor Române de Informații a zgâriat orice limită cunoscută până la a avea deplină claritate că în cazul în care vreo țară care acordă extrădarea acestor persoane ar fi condamnarea lor la moarte. „Este surprinzător cum Costa Rica, una dintre cele mai solide democrații de pe continentul american, dă credibilitate sistemului de justiție românesc deja foarte slab”.
De asemenea, pune sub semnul întrebării faptul că în procesul împotriva fostului procuror Alina Bica, același procuror care a declanșat ancheta și chiar a arestat-o în România s-a prezentat ulterior în calitate de judecător în același proces și i-a aplicat o pedeapsă de patru ani pentru săvârșirea infracțiunii de abuz.
La fel, „nu există nicio explicație ca fosta ministru Elena Udrea să se confrunte cu pedepse cu închisoarea întrucât, în cazul ei specific, legislația română a suferit modificări juridice substanțiale care fac ca conduita pentru care a fost condamnată în lipsă să nu mai fie infracțiune. Expertii se întreabă care este interesul real al României de a încerca repatrierea a doi adversari pentru infracțiuni inexistente.
Atât Elena Udrea, cât și Alina Bica sunt reținute în San José, Costa Rica, în închisoarea pentru femei Vilma Curling, sub ordinul Tribunalului din Pavas, situat la sud-vest de capitala Costa Rica.
„Este o chestiune de viață sau de moarte, nu există altă modalitate de a o defini”, subliniază Rădulescu, ca răspuns la insistențele și presiunile exercitate de România pentru extrădarea lui Bica și Udrea.
Ambii români au intrat legal în Costa Rica, iar Udrea este mama unui minor de naționalitate costaricană care se află în prezent în condiții delicate de sănătate de când are două luni și s-a născut prematur, fapt pentru care Curtea Constituțională din Costa Rica a emis un ordin pentru ei să aștepte procesul în calitate de solicitanți de refugiați, statutul de imigrație în care se regăsesc aceste cifre în Costa Rica, la fel și Curtea Constituțională însăși a dispus să li se acorde alte măsuri decât închisoarea, totuși, după cum confirmă astăzi elmundocr, femeile românce sunt ținute în închisoare.
Statutul migrator deținut atât de Udrea, cât și de Bica este un obstacol de netrecut pentru a fi extrădați de orice țară, în conformitate cu Legea privind extrădarea din Costa Rica și controalele de convenționalitate semnate de Costa Rica.