Inspecția Muncii a deschis o anchetă după explozia de la Călimănești, în urma căreia au murit patru persoane iar alți cinci au fost răniți, după ce o magistrală de gaz din localitatea Călimănești, județul Vrancea, a fost cuprinsă de flăcări.
Incendiul a fost urmat de o explozie devastatoare, iar din primele informații se pare că muncitorii care operau un utilaj au atins conducta.
CNAIR transmite condoleanțe familiilor constructorilor care și-au pierdut viața în accidentul de pe șantierul lotului 1 al Autostrăzii Focșani – Bacău, din noaptea de 21.09.2023.
Totodată, CNAIR face următoarele precizări:
1. Studiul de Fezabilitate a fost elaborat de SC Consitrans SRL București, iar indicatorii tehnico- economici au fost aprobați prin HG nr.903/ 13.07.2022.
2. Documentația Tehnică pentru obținerea Autorizației de Construire (DTAC) a fost realizată de SC Consitrans SRL, în baza tuturor avizelor necesare obținute inclusiv de la Transgaz:
– Aviz favorabil Transgaz nr. 219/2197 din 04.01.2021
– Aviz favorabil CTE Transgaz nr.387/29.11.2021
În baza acestei documentații, MTI a emis Autorizația de Construire nr.11 din 27.03.2023.
3. A fost elaborat Proiectul Tehnic (PT) tot de către SC Consitrans SRL și aprobat în CTE CNAIR, în data de 22.07.2022.
4. Prin decizia Directorului General al CNAIR a fost desemnată, în data de 10.02.2023, echipa de consultanță a proiectului, constituită din angajați ai DRDP Iași. Această echipă de supervizare a emis Ordinul de Începere a lucrărilor în data de 29.03.2023.
5. Antreprenorul, prin subcontractantul de specialitate, a depus la Transgaz Documentația Tehnică necesară relocării efective a conductei de gaz care intersectează autostrada.
6. Din informațiile pe care le avem pânâ la această oră, Antreprenorul Spedition UMB nu efectua lucrări de relocare a rețelei de gaz, ci doar lucrări de îmbunătățire a terenului de fundare a corpului autostrăzii.
7. Astăzi CNAIR a solicitat echipei de supervizare un raport special cu privire la împrejurările în care a avut loc evenimentul.
8. În acest moment se desfășoară cercetări ale instituțiilor abilitate ale statului, iar CNAIR nu se poate pronunța asupra cauzelor care au provocat deflagrația din noaptea de 21.09.2023.
💥🔥🇷🇴 – A powerful explosion occurred last night on the construction site of the A7 highway near the village of #Călimănești, Vrancea County, in #Romania killing 4 workers and injuring 5 others.
One of the excavators struck a gas pipeline which exploded.
The operator,… pic.twitter.com/MuVUvFrd48
— 🔥🗞The Informant (@theinformantofc) September 21, 2023
Ne exprimăm speranța că cercetările desfășurate în cazul acestui accident nu vor provoca întârzierea lucrărilor.
Patru persoane au murit și cinci au fost rănite în urma unei explozii la conducta de gaz de la Călimănești, urmată de un incendiu pe șantierul de construcție a autostrăzii Moldova (A7).
Un incendiu puternic a avut loc în Călimănești, județul Vrancea, după o explozie la o magistrală de gaz, posibil lovită de muncitori care lucrau la autostrada A7
Citește mai mult la: https://t.co/bBtDEwtQyG pic.twitter.com/6dqYS8QF6s
— Digi24_HD (@Digi24_HD) September 21, 2023
A fost încheiat un acord pentru finalizarea celei de-a patra autostrăzi dintre Ungaria și România în 2030, a declarat marți ministrul de externe Peter Szijjarto.
Autostrada planificată face parte dintr-un acord anterior privind construirea de autostrăzi care să lege cele două țări la fiecare cinci ani, a declarat Szijjarto într-o declarație comună cu Sorin Mihai Grindeanu, vicepremierul României.
Obiectivul general al proiectului „Drum de Mare Viteza Baia Mare–Suceava: Lot 1 Baia Mare–Bistrița” este de asigurare a unei legături rutiere, la cel mai înalt standard posibil, între obiectivele de investiții care fac parte din strategia de dezvoltare a infrastructurii rutiere de transport, respectiv „Drum Expres Conexiune Satu Mare (VO Satu Mare) – Oar (Granița Româno-Ungară-Drum Expres M49 Ungaria)” și „Drum expres Satu Mare-Baia Mare și legăturile la drumurile existente” în partea de nord vest și Drum Expres Pașcani–Suceava și Drum Expres Suceava-Siret în partea de nord est, aflate pe rețeaua TEN-T.
“Am reușit în 2015 și în 2020, iar pentru 2025 se pregătește un alt succes pentru a lega autostrada M3 din Ungaria de rețeaua rutieră din jurul orașului Satu Mare (Szatmarnemeti)”, a spus el.
“Astăzi am pecetluit următorul succes, pentru 2030, convenind asupra unei a patra legături de autostradă”, a adăugat el.
Autostrada dintre Budapesta și Bekescsaba va fi extinsă până la graniță, creând o legătură cu rețeaua de autostrăzi din România la sud de Salonta (Nagyszalonta), a precizat Szijjarto.
S-a convenit asupra unui punct de trecere a frontierei, iar locuitorii din Mehkerek, în sud-estul Ungariei, fac pregătiri, a precizat el.
Dezvoltarea cooperării dintre Ungaria și România este un interes strategic prioritar, atât pentru a servi comunitatea etnică maghiară, cât și pentru a extinde relațiile economice, a adăugat el.
Szijjarto a declarat că anul trecut comerțul bilateral a depășit 12 miliarde de euro, o cifră record, ceea ce face ca România să fie a treia piață de export a Ungariei.
“Dezvoltarea cooperării este de neimaginat fără dezvoltarea legăturilor fizice între cele două țări”, a adăugat el.
Grindeanu a mulțumit Ungariei pentru sprijinul acordat în procesul de aderare a României la Schengen.
Comentând proiectul de construcție a unei stații de trecere la tripla frontieră româno-maghiară și sârbă, el a spus că autoritățile locale din Beba Veche (Obeba) au sprijinit acest proiect.
În ultimii 30 de ani, Germania a investit de două ori mai mult în drumuri decât în infrastructura sa feroviară.
Potrivit raportului, cele două grupuri de reflecție au analizat investițiile în infrastructura rutieră și feroviară din cele 27 de state UE, precum și din Marea Britanie, Norvegia și Elveția.
În 2022, Bulgaria și România au anunțat împreună că vor începe studii de fezabilitate simultane în cinci locații pentru potențiala construcție de noi poduri peste Dunăre.
Este vorba despre locațiile din Silistra- Călărași, Oryahovo-Bechet, Nikopol-Turnu Măgurele, Ruse-Giurgiu și Svishtov-Zimnicea.
Datele comparabile pentru aceste 30 de țări au fost disponibile pentru anii 1995-2018.
Potrivit studiului, în această perioadă s-a investit în medie cu 66% mai mult în drumuri decât în căi ferate.
În Germania, cheltuielile suplimentare s-au ridicat la peste 100 la sută, potrivit datelor: 278,4 miliarde de euro au fost investite în drumuri, iar doar 132 de miliarde în calea ferată.
În timp ce rețeaua feroviară germană s-a micșorat cu 15 la sută, ajungând la 38.400 de kilometri până în 2020, rețeaua de autostrăzi a crescut cu 2.000 de kilometri (18 la sută).
Într-o comparație internațională, doar rețelele feroviare din Lituania, Polonia și Portugalia s-au micșorat mai mult decât rețeaua germană.
Doar Spania, Franța și Portugalia au construit mai mulți kilometri de autostradă în raport cu rețeaua existentă.
Cu toate acestea, Germania nu intră în top 10 în ceea ce privește investițiile suplimentare în întreaga rețea rutieră în comparație cu investițiile în calea ferată. Țări precum România, Croația, Polonia și Irlanda au cheltuit de multe ori mai mult pentru noi drumuri decât pentru noi căi ferate între 1995 și 2018.