Ungaria și Suedia semnează un acord privind avioanele de luptă înainte de votul de aderare la NATO. După ce premierul suedez Ulf Kristersson a sosit la Budapesta, Saab, producătorul avioanelor de război Gripen, a anunțat că a semnat un contract cu statul suedez pentru a livra încă patru avioane de luptă în Ungaria.

Viktor Orban a legat admiterea Suediei în NATO de rezolvarea a ceea ce el a descris ca fiind “probleme militare și de armament ramase” între cele două țări.

Avioanele de război Gripen de fabricație suedeză, furnizate Ungariei în baza unui contract de leasing, formează coloana vertebrală a micii forțe aeriene a Ungariei.


În încercarea de a înlătura un ultim obstacol care blochează admiterea țării sale în NATO, premierul Suediei s-a deplasat vineri în Ungaria pentru discuții despre care omologul său ungar, Viktor Orban, a declarat că vor facilita intrarea națiunii nordice în alianța militară și o vor angaja la un “acord militar-industrial și militar” cu Ungaria.


Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a amânat îndelung cererea Suediei de aderare la NATO. Ungaria, ultima reticență în ceea ce privește extinderea NATO, întârzie de 19 luni ratificarea admiterii Suediei, o întârziere care a nedumerit și consternat Statele Unite și alți membri ai alianței militare.


“Un acord privind apărarea și capacitățile militare ajută la reconstruirea încrederii între cele două țări”, necesară pentru a ieși din impas, a declarat un Orbán mulțumit, într-o conferință de presă comună cu Kristersson.

Parlamentul ungar urmează să ratifice luni aderarea Suediei la alianță. La acest acord a contribuit și un nou acord de apărare suedezo-ungar, prin care Budapesta poate achiziționa patru noi avioane Gripen C de fabricație suedeză și își extinde acordul privind sprijinul și logistica pentru avioanele de luptă Gripen existente.

Viktor Orban este un politician maghiar care ocupă funcția de prim-ministru al Ungariei din 2010. El este liderul partidului Fidesz, care este un partid politic de centru-dreapta din Ungaria. Cariera politică a lui Orban a fost marcată de o agendă naționalistă și conservatoare. În timpul mandatului său, Orban a pus în aplicare politici care vizează consolidarea statului-națiune maghiar, punând accentul pe protejarea identității, culturii și suveranității naționale. El a fost cunoscut pentru poziția sa fermă împotriva imigrației și pentru retorica sa antiglobalistă. Guvernul lui Orban s-a confruntat cu critici din partea Uniunii Europene și a organizațiilor pentru drepturile omului pentru presupuse încălcări ale normelor democratice, erodarea controalelor și echilibrelor și restricții privind libertatea presei. Este demn de remarcat faptul că atât Putin, cât și Orban au fost criticați pentru abordarea lor față de democrație, drepturile omului și modul în care tratează opoziția politică. Cu toate acestea, ei s-au bucurat, de asemenea, de un sprijin semnificativ din partea bazei electorale respective și și-au menținut poziții puternice de putere în țările lor.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan și premierul ungar Viktor Orban s-au angajat să își consolideze legăturile după discuțiile de la Budapesta.

Vizita la Budapesta, capitala Ungariei, a liderului suedez, Ulf Kristersson, a revenit asupra poziției sale anterioare, potrivit căreia era pregătit să călătorească pentru a se întâlni cu Orban, dar numai după ce Parlamentul ungar va vota pentru aprobarea aderării țării sale la NATO.

Acest vot este acum așteptat luni, când Parlamentul, în care partidul de guvernământ Fidesz al lui Orban, care are o largă majoritate care urmează invariabil instrucțiunile premierului, se va reuni din nou după o pauză de iarnă.

Aceasta marchează deznodământul a 21 de luni de tergiversări și negocieri care au lăsat majoritatea țărilor occidentale epuizate și confuze cu privire la tacticile de dezbinare ale Budapestei cu aliații pentru care ar trebui să lupte și să moară în caz de război.

“Nu suntem de acord cu totul, dar suntem de acord că ar trebui să lucrăm mai activ împreună atunci când avem un teren comun”, a declarat Kristersson. “Suntem amândoi membri ai UE și, în curând, suntem amândoi aliați în NATO.”

Ungaria a înregistrat o creștere constantă, dar consistentă, a șomajului de la jumătatea anului 2022, în timp ce se confrunta cu consecințele crizei economice declanșate de pandemia COVID-19 și cu începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina.

Rata șomajului din Ungaria a sărit la 4,6% în perioada noiembrie – ianuarie, de la 4% în aceeași perioadă a anului precedent.

Această creștere înseamnă că numărul persoanelor fără loc de muncă cu vârste cuprinse între 15 și 74 de ani a crescut cu 30.000, ajungând la 226.000, potrivit noilor cifre publicate vineri de biroul central de statistică din Ungaria.

Biroul a precizat că, din numărul total de șomeri din Ungaria, 121.500 sunt bărbați, rata șomajului acestora crescând la 4,7%.

Joe Biden a declanșat un război al cuvintelor cu Kremlinul, după ce l-a numit pe Vladimir Putin “nebunul de legat” la o strângere de fonduri.

Luând cuvântul la un eveniment din San Francisco, președintele a lansat o ironie la adresa omologului său rus în timp ce discuta despre efectele schimbărilor climatice.

“Aceasta este ultima amenințare existențială. Este clima”, a declarat dl Biden în fața donatorilor din California.

“Avem un SOB nebun ca acel tip Putin și alții și trebuie să ne facem mereu griji cu privire la conflictul nuclear, dar amenințarea existențială pentru omenire este clima”.

Statele Unite au emis vineri sancțiuni de amploare pentru a marca cea de-a doua aniversare a invaziei Rusiei în Ucraina, vizând peste 500 de persoane și entități, Washingtonul încercând să sporească presiunea asupra Moscovei.

Președintele rus Vladimir Putin nu încearcă să împingă Belarusul să se alăture războiului din Ucraina, a declarat președintele belarus Alexander Lukașenko într-un interviu online publicat în 2023.
Președintele rus Vladimir Putin nu încearcă să împingă Belarusul să se alăture războiului din Ucraina, a declarat președintele din Belarus Alexander Lukașenko într-un interviu online publicat în 2023.

Măsurile au vizat sistemul de plăți Mir, instituțiile financiare rusești și baza sa militară industrială, eludarea sancțiunilor, viitoarea producție de energie și alte domenii.

Au fost incluși oficiali implicați în moartea liderului opoziției ruse Alexei Navalny, au precizat departamentele Trezoreriei și de Stat în declarații.

Acțiunea urmărește să ceară socoteală Rusiei în legătură cu războiul și cu moartea lui Navalny, a declarat președintele american Joe Biden, în timp ce Washingtonul încearcă să continue să sprijine Ucraina, chiar dacă se confruntă cu o lipsă acută de muniție, iar ajutorul militar american este amânat de luni de zile în Congres.

“Ele vor asigura că Putin va plăti un preț și mai mare pentru agresiunea sa în străinătate și represiunea de acasă”, a spus Biden despre sancțiuni.

Departamentul Trezoreriei SUA a vizat aproape 300 de persoane și entități, în timp ce Departamentul de Stat a lovit peste 250, iar Departamentul Comerțului a adăugat peste 90 de companii pe lista entităților.

Aceasta a fost o creștere față de anul trecut, când SUA a impus sancțiuni pentru peste 200 de persoane și entități, în timp ce Departamentul de Comerț a vizat 90 de companii cu ocazia primei aniversări a războiului.

Președintele Vladimir Putin a declarat că oamenii de știință ruși sunt aproape de a crea vaccinuri împotriva cancerului care ar putea fi disponibile în curând pentru pacienți.
În timpul pandemiei de coronavirus, Rusia a dezvoltat propriul vaccin Sputnik V împotriva COVID-19 și l-a vândut mai multor țări, deși pe plan intern s-a lovit de reticența populației de a se vaccina.

Sancțiunile de vineri din partea Statelor Unite au venit în parteneriat cu cele ale națiunilor membre ale Uniunii Europene și ale Marii Britanii.

Acțiunile sunt cele mai recente dintre miile de ținte anunțate de Statele Unite și aliații săi după invazia Rusiei din 24 februarie 2022 în Ucraina, care a ucis zeci de mii de persoane și a distrus orașe.

Președintele Vladimir Putin a declarat că oamenii de știință ruși sunt aproape de a crea vaccinuri împotriva cancerului care ar putea fi disponibile în curând pentru pacienți.

Putin a declarat în comentarii televizate că “am ajuns foarte aproape de crearea așa-numitelor vaccinuri împotriva cancerului și a medicamentelor imunomodulatoare de o nouă generație”.

“Sper că în curând acestea vor fi utilizate în mod eficient ca metode de terapie individuală”, a adăugat el, vorbind la un forum de la Moscova privind tehnologiile viitorului. El nu a precizat ce tipuri de cancer vor viza vaccinurile propuse și nici cum.

Leave A Reply