Membrii Uniunii Europene au confirmat admiterea Croației în spațiul Schengen fără pașapoarte, respingând în același timp candidaturile Bulgariei și României. Migrația ilegală a cetățenilor moldoveni este vizată.
Ministerul Justiției din Moldova a elaborat propria versiune a Legii Magnitsky, ca parte a eforturilor de combatere a corupției.
Ambasada Marii Britanii la Chișinău a anunțat pe 10 decembrie că oamenii de afaceri și politicieni moldoveni fugari, liderul Partidului Shor, Ilan Shor, și Vlad Plahotniuc, fostul lider al Partidului Democrat, au fost sancționați de guvernul Marii Britanii în temeiul Regatului Unit Anti- Reglementări privind sancțiunile de corupție.
Oficialii austrieci sunt îngrijorați că eliminarea controalelor la frontierele interne ar putea face din Bulgaria și România artere pentru solicitanții de azil.
Prim-ministrul olandez Mark Rutte a stârnit furori săptămâna trecută, când a susținut că oficialii bulgari de securitate la frontieră ar putea accepta mită în numerar.
Președintele bulgar Rumen Radev a răspuns, scriind pe Facebook că trei oficiali de frontieră bulgari au fost uciși în ultimele luni în timp ce protejează frontierele externe ale blocului.
„În loc de solidaritate europeană”, a spus Radev, „Bulgaria primește cinism”.
În efortul de a atenua preocupările partenerilor lor, Bulgaria și România au invitat de două ori în ultimele luni misiuni de informare ale UE cu experți naționali pentru a vedea cum s-au îmbunătățit lucrurile.
Ungaria a părut pregătită să amâne intrarea lor, așa cum a procedat cu mai multe chestiuni UE care necesită votul în unanimitate în ultimele luni, mai ales din cauza obiecțiilor guvernului de dreapta că accesul său la fondurile europene de recuperare a pandemiei este blocat din cauza preocupărilor de corupție. .
Așa-numitul spațiu Schengen cuprinde 26 de țări – 22 de state UE plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.
Aproape 1,7 milioane de oameni trăiesc într-o țară Schengen și lucrează în alta. Aproximativ 3,5 milioane de oameni trec o frontieră internă în fiecare zi fără a fi nevoie să-și arate actul de identitate.
Regulamentul Schengen permite libera circulație a peste 400 de milioane de cetățeni și întreprinderi europene, dar națiunile pot introduce controale temporare pe motive de amenințări interne la adresa securității naționale, iar mai multe o fac în mod obișnuit.
Parlamentarii de dreapta din Partidul Democrat din Suedia s-au opus aderării invocând îngrijorări similare.
La cererea autorităților române, directorul executiv al Frontex, Fabrice Leggeri, a decis să trimită sprijin suplimentar României în eforturile sale de a ajuta populația ucraineană care fuge de violența din țara lor de origine.
Frontex va trimite aproximativ 150 de ofițeri, împreună cu 45 de mașini de patrulare și alte echipamente la granița României cu Moldova și Ucraina în această săptămână. Primii ofițeri vor ajunge în zona operațională pe 4 martie, mulți sunt deja pe drum, fiind redistribuiți din alte locații de la frontiera externă.
Ofițerii de corp permanent Frontex vor asista autoritățile române în procesarea numărului masiv de persoane care trec granița din Ucraina și vor îndeplini alte sarcini legate de controlul la frontieră, dacă este necesar. Aceștia includ ofițeri de control la frontieră și experți în documente.
Frontex sprijină deja România ca parte a unei operațiuni de frontieră terestră în curs de desfășurare la frontiera terestră externă a UE (operațiunea Terra), care are loc în 12 state membre ale UE și acoperă 62 de puncte de trecere a frontierei. Întărirea va face parte din operațiunea în derulare.
„Ultimul pas finalizat! Decizia Consiliului adoptată – Acum este confirmat oficial că Croația aderă la spațiul Schengen de la 1 ianuarie 2023”, a declarat joi reprezentanța permanentă a Croației pe lângă UE într-un tweet.
„Spațiul Schengen crește pentru prima dată în mai bine de un deceniu”, a scris pe Twitter Republica Cehă, care deține președinția rotativă a UE. „Miniștrii au aprobat aderarea Croației începând cu 1 ianuarie 2023!”
Comisarul UE pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, a declarat că României și Bulgariei li s-a interzis accesul în zonă. „Când vine vorba de aderarea României și Bulgariei, nu suntem uniți și asta ne face foarte slabi și asta mă întristează și pe mine”, a spus el.
„Meritați să fiți membri cu drepturi depline ai Schengen, meritați să aveți acces la libera circulație în spațiul Schengen”, a spus Johansson.
Aderarea deplină a celor mai noi membri ai UE – Bulgaria și România au aderat la bloc în 2007, Croația în 2013 – a necesitat sprijinul unanim din partea partenerilor lor.
Cele trei țări aderă deja parțial la regulile Schengen, dar controalele la frontierele interne nu au fost încă ridicate. Reținerea a fost de multă vreme cauzată de preocupările partenerilor trio-ului cu privire la acoperirea crimei organizate, migrația neautorizată și alte preocupări de securitate.
În orice caz, sediul din Varșovia al agenției UE de protecție a frontierelor Frontex a fost la fel de uimit de calculele austriece luni, precum au fost la București și Sofia.
Între timp, partea română i-a contactat cu o cerere de explicație cu privire la locul de unde provin numerele folosite la Viena, a spus Frontex în liniște. Dar din cauza lipsei de inteligibilitate a calculelor austriece, evident că trebuia să treacă.
Pentru că agenția UE publică cifrele lunare ale capturilor (datele din noiembrie ar trebui să fie disponibile în curând) agregate, adică defalcate pe regiune și rută de migrațiune.
Frontex are și numerele de țară, dar nu are voie să le facă publice. Țările înseși, în schimb, se descurcă foarte bine: conform României, au fost doar 3.404 cazuri de transferuri ilegale (tentative) anul acesta (inclusiv septembrie).
Cifrele României sunt în contrast puternic cu calculele făcute recent de cancelarul Karl Nehammer prezentat: Cu aproximativ 100.000 de rețineri la granițele de est și de nord (Burgenland, Austria Inferioară), 35.000 de solicitanți de azil ar veni pe ruta Turcia-Bulgaria-Serbia-Ungaria.
15.000 prin Serbia-România-Ungaria și 5000 prin Bulgaria-România-Ungaria. În total, 55.000 – adică mai mult de jumătate – își fac drum prin Bulgaria și România.
Diferența față de cifrele Frontex se explică prin faptul că 75.000 dintre cei reținuți în această țară nu au fost înregistrați și, prin urmare, se presupune că au fost târâți prin țările de tranzit pe neobservate și, prin urmare, nu apar în statisticile lor.