Denumită în mod disprețuitor “ultima colonie britanică din Africa”, disputa asupra Insulelor Chagos ridică mai multe întrebări importante, nu doar de suveranitate, ci și chestiuni mai ample legate de decolonizare, drept internațional, securizare, drepturile omului și justiție.
Boris Johnson a acuzat miniștrii că se pregătesc să facă “o greșeală colosală”, cedând un șir strategic de insule din Oceanul Indian unui aliat al Chinei.
Fostul prim-ministru a declarat că a auzit de la “surse” că Ministerul de Externe este pregătit să semneze un acord pentru a transfera proprietatea arhipelagului Chagos către Mauritius.
Miniștrii au deschis negocierile privind potențialul transfer al Insulelor Chagos în noiembrie anul trecut, după o campanie de 10 ani din partea Mauritius, iar orice acord de predare a acestora ar trebui să permită întoarcerea foștilor locuitori, care au fost alungați în anii 1960, când a fost construită baza aeriană.
Primii europeni care au luat în evidență arhipelagul au fost exploratorii portughezi, iar cea mai veche descriere a Chagos, înainte ca nucile de cocos să crească la scară largă pe insule, a fost scrisă de Manoel Rangel, un naufragiat de pe nava portugheză Conceição, care a eșuat pe recifurile Peros Banhos în 1556.
Francezii au fost primii care au revendicat Chagos după ce au colonizat Île Bourbon ( Réunion, în 1665) și Isle de France (în prezent Mauritius, în 1715).
Francezii au început să elibereze autorizații pentru ca societățile să înființeze plantații de ulei de nucă de cocos în Chagos în anii 1770.
Insulele Chagos au un ecosistem bogat în biodiversitate și găzduiesc cel mai mare atol de corali din lume, Marele banc Chagos. Insulele găzduiesc, de asemenea, o varietate de viețuitoare marine, inclusiv rechini, broaște țestoase și delfini.
La 27 aprilie 1786, Insulele Chagos și Diego Garcia au fost revendicate pentru Marea Britanie, iar teritoriul a fost cedat Marii Britanii prin tratat abia după înfrângerea lui Napoleon, în 1814. Insulele Chagos au fost guvernate din Mauritius, care era la acea vreme tot o colonie britanică.
Țara a devenit republică la 12 martie 1992, președintele a devenit șef de stat, iar prim-ministrul deține a doua cea mai înaltă funcție în țară.
Când Mauritius era o colonie franceză, insulele erau o dependență a administrației franceze din Mauritius, iar prin Tratatul de la Paris din 1814, Franța a cedat Mauritius și dependențele sale Regatului Unit.
James Cleverly, ministrul britanic de externe, a subliniat anterior că lucrează îndeaproape cu aliații SUA în legătură cu potențiala predare a insulelor.
El a declarat: “Ei știu că înțeleg absolut cât de importante sunt operațiunile de pe Diego Garcia și știu că le vom proteja în mod absolut.
“Am făcut acest lucru direct Statelor Unite că luăm absolut capacitatea de a opera de pe Diego Garcia ca un element cheie absolut în acest sens și ne vom asigura în mod absolut că vom putea continua să facem acest lucru într-un mod neîngrădit.”
Toate insulele care făceau parte din teritoriul colonial francez Isle de France sau Mauritius au fost cedate britanicilor în 1810, în temeiul Actului de capitulare.
În anii de dinaintea obținerii independenței Mauritius, între guvernele SUA și Regatului Unit au avut loc discuții secrete cu privire la posibilitatea de a crea o bază militară pe una dintre insulele deținute de Marea Britanie în Oceanul Indian.
Pe fondul decolonizării, al retragerii britanice de la est de Suez, al dezvoltării Mișcării de Nealiniere și al tensiunilor tot mai mari cauzate de Războiul Rece, SUA se gândeau la posibilitatea de a stabili o bază militară în Oceanul Indian.
În 1965, în timp ce planifica independența Mauritius, Regatul Unit a constituit Chagos ca teritoriu britanic al Oceanului Indian (BIOT).
În 1965, în planificarea dinaintea independenței Mauritius, Regatul Unit a despărțit arhipelagul de teritoriul Mauritius pentru a forma Teritoriul britanic al Oceanului Indian, căutând să ofere o bază insulară nelocuită SUA, principalul creditor al țării după perioada celui de-al Doilea Război Mondial.
Mauritius și-a câștigat independența față de Regatul Unit în 1968 și, de atunci, a revendicat arhipelagul Chagos ca teritoriu mauritian.
"Take me back to my Chagos. Take me back. I want to live there."
From 1967 to 1973, the United Kingdom and United States forcibly removed all Chagossians from their islands.
Chagossians have not been allowed to return home since. https://t.co/699kO2IGFD pic.twitter.com/zk9kqEhbcE
— Human Rights Watch (@hrw) February 15, 2023
Insulele sunt esențiale pentru că găzduiesc baza militară Diego Garcia, care este închiriată Americii și de unde au zburat avioane în timpul războaielor din Irak și Afganistan.
Fostul premier Boris Johnson a declarat că această decizie ar putea afecta relațiile cu SUA, care ar putea încheia un acord direct cu Mauritius în legătură cu utilizarea continuă a insulelor.
“Americanii nu ne dau secrete nucleare cruciale doar pentru că iubesc mica și bătrâna Anglie. Ei nu împărtășesc informații pentru că adoră accentele noastre pitorești.
“Avem o relație grozavă și indispensabilă pentru că avem lucruri importante de oferit, inclusiv Diego Garcia. Nu pot să cred cu adevărat că vom permite ca acest lucru să se întâmple.”
Actualul prim-ministru al Republicii Mauritius, Pravind Jugnauth, lider al MSM, a fost numit de președinte la 23 ianuarie 2017, în urma demisiei tatălui său și lider al coaliției, Sir Anerood Jugnauth, care a ocupat această funcție în urma victoriei Alianței sale la alegerile generale din 2014.
Reședința oficială a prim-ministrului pe durata mandatului său este Clarisse House, iar biroul prim-ministrului se află în Port Louis. Cel mai longeviv prim-ministru în funcție este Anerood Jugnauth, care a deținut funcția de prim-ministru timp de 19 ani.
Premierul mauritian Pravind Jugnauth, în discursul de Anul Nou 2023, a remarcat faptul că Mauritius și Regatul Unit au intrat în discuții privind suveranitatea arhipelagului Chagos, adăugând că ultimele evoluții i se par foarte încurajatoare.
În urma acestui lucru, în februarie, Jugnauth a avut o conversație telefonică cu premierul britanic Rishi Sunak.
Disputa dintre Mauritius și Regatul Unit cu privire la arhipelagul Chagos din Oceanul Indian durează de mai multe decenii.
Ani mai târziu, Regatul Unit a plătit, prin intermediul guvernului mauritian, o mică sumă de despăgubiri unor chagossieni și, decenii mai târziu, a acordat cetățenie chagossienilor, dar a refuzat să discute despre reparațiile acordate chagossienilor.
SUA, care a beneficiat de la baza militară de atunci, a negat în mod constant orice responsabilitate față de poporul Chagossian.
Cunoscut sub numele de Acordul de la Lancaster House, acesta includea asigurări că “o compensație în valoare totală de până la 3 milioane de lire sterline ar trebui plătită guvernului din Mauritius, în plus față de compensațiile directe acordate proprietarilor de terenuri și de costurile de reinstalare a altor persoane afectate în Insulele Chagos”.
Four years ago, the UN ordered the UK to end its administration of the Chagos Islands.
I welcomed the UK’s decision to open negotiations with Mauritius more than 7 months ago.
How much longer until the government obeys international law and ceases its colonialist control? pic.twitter.com/od4sEJIoQC
— Jeremy Corbyn (@jeremycorbyn) June 13, 2023
Valabilitatea acestui acord a fost pusă sub semnul întrebării de atunci, Mauritius susținând că a fost semnat sub constrângere, iar avizul consultativ al Curții Internaționale de Justiție (CIJ) a constatat că “La momentul respectiv, reprezentanții Mauritius nu aveau o putere legislativă sau executivă autentică și, prin urmare, este imposibil să se vorbească despre un acord internațional, deoarece desprinderea arhipelagului nu s-a bazat pe exprimarea liberă și autentică a poporului din Mauritius”.
Un purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe a declarat: “Marea Britanie și Mauritius au avut cinci runde de negocieri constructive privind exercitarea suveranității asupra teritoriului britanic din Oceanul Indian și a arhipelagului Chagos, iar oficialii se vor întâlni din nou în curând pentru a continua negocierile.
“Regatul Unit și Mauritius au reiterat faptul că orice acord între cele două țări va asigura continuarea funcționării efective a bazei militare comune britanico-americane din Diego Garcia, care joacă un rol vital în securitatea regională și globală.”
În insulele Chagos au locuit, începând din anii 1700, chagossienii aduși ca muncitori de francezi din Africa și India, un popor vorbitor de creolă Bourbonnais, până când Regatul Unit i-a expulzat din arhipelag la cererea Statelor Unite, între 1967 și 1973, pentru a permite să construiască o bază militară pe Diego Garcia.
Din 1965 până în 1973, Marea Britanie și SUA au forțat întreaga populație din Chagos să părăsească toate insulele Chagos locuite, nu numai Diego Garcia, ci și Peros Banhos și Salomon, abandonându-i în Mauritius sau Seychelles, unde au trăit într-o sărăcie cruntă.
Arhipelagul Chagos cuprinde aproximativ 58 de insule mici, foarte joase, situate în mijlocul Oceanului Indian, numărul lor variind în funcție de înălțimea mareelor și de schimbarea bancurilor de nisip.
Din secolul al XVIII-lea, acestea au fost ocupate colonial, pentru scurt timp de olandezi și apoi de francezi. În acest timp, vegetația nativă a fost transformată în plantații de cocotieri.
Chagossienii din prezent sunt în principal descendenți ai muncitorilor sub contract de muncă, care au fost aduși pe insulele nelocuite de atunci pentru a lucra pe plantații.
La semnarea Tratatului de la Paris din 1814 ,care a pus capăt războaielor napoleoniene, Mauritius, împreună cu alte câteva colonii franceze, precum Tobago și Saint Lucia, au fost cedate Marii Britanii iar Mauritius a rămas o colonie britanică până la independența din 1968.
FM Lavrov: While chanting mantras about territorial integrity of #Ukraine, former colonial powers keep silent about the #UN decisions inviting France to return the island of #Mayotte to Comoros & Britain to withdraw from #Chagos Islands and to resolve #FalklandIslands issue. pic.twitter.com/D8ZFJmTDmN
— Russian Embassy, UK (@RussianEmbassy) September 22, 2023