Geert Wilders a obținut cele mai multe voturi în alegerile din Olanda, un rezultat care șochează Europa. Wilders este un politician olandez de extremă dreapta, anti-islam, anti-imigrație și anti-UE, care a condus Partidul pentru Libertate de când l-a fondat în 2006.

Wilders, un militant anti-islam care a promis să interzică Coranul și moscheile, dorește ca Olanda să părăsească Uniunea Europeană, așa cum a făcut Marea Britanie prin referendumul pentru Brexit – Vote Leave.

Geert Wilders, căruia i s-a interzis cândva accesul în Marea Britanie pentru că era extremist, și-a moderat retorica anti-islamică în timpul campaniei, programul PVV promite interzicerea Coranului, a moscheilor și a eșarfei islamice, iar liderii comunității musulmane din Olanda și-au exprimat îngrijorarea.


Liderii naționaliști și de extremă-dreapta din întreaga Europă i-au lăudat reușita. Liderul Raliului Național Francez, Marine Le Pen, a declarat că “confirmă atașamentul tot mai mare față de apărarea identităților naționale”.

Sondajul de opinie la ieșirea de la urne, publicat de postul național de televiziune NOS, a indicat că Partidul pentru Libertate al lui Wilders a obținut 35 de locuri în camera inferioară a parlamentului cu 150 de locuri, mai mult decât dublu față de cele 17 pe care le-a obținut la ultimele alegeri.

Populistul de extremă dreapta și anti-islam Geert Wilders se îndrepta spre o victorie masivă în alegerile parlamentare, în una dintre cele mai mari răsturnări de situație din politica olandeză de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace și care va trimite unde de șoc în Europa.


Acest lucru îl plasează în poziția de a conduce discuțiile pentru formarea unei noi coaliții de guvernare și de a deveni, eventual, primul prim-ministru de dreapta dură al țării, într-un moment de agitație politică pe o mare parte a Europei.

Alianța laburist-verde a lui Frans Timmermans ar urma să se claseze pe locul al doilea. El a precizat că nu va avea nimic de-a face cu un guvern condus de Wilders.

Partidul liberal de centru-dreapta VVD, condus de noul lider Dilan Yesilgöz, succesoară a premierului Mark Rutte la conducerea VVD de centru-dreapta, a suferit pierderi grele și este pe cale să obțină 24 de locuri, cu 10 mai puține decât înainte, potrivit sondajului la ieșirea de la urne actualizat de Ipsos.


Dilan Yeșilgöz-Zegerius, lidera de la VVD, a declarat că nu îl va susține pe Wilders ca prim-ministru. Ajunsă în Olanda în copilărie din Turcia, la vârsta de 7 ani ca refugiată, aceasta s-a angajat să reducă imigrația și criminalitatea și să stimuleze creșterea economică.

Yeșilgöz-Zegerius s-a născut la Ankara, în Turcia, și a emigrat în Olanda în copilărie. Mama ei este de origine turcă, iar tatăl ei este kurd și este originar din Tunceli.

Mama ei, Fatma Özgümüș, este director al Organizației Olandeze pentru Refugiați (VON). Tatăl ei, Yücel Yeșilgöz, un sindicalist de stânga, a fugit din Turcia și a cerut azil în Țările de Jos în 1980, după lovitura de stat din 1980.


Dilan Yeșilgöz a obținut azil în Țările de Jos împreună cu mama și sora sa. Yeșilgöz-Zegerius a declarat că țara nu poate face față volumului de sosiri după ce imigrația netă în Olanda a ajuns la peste 220.000 de persoane în 2022, o creștere de zece ori în 20 de ani.

Pieter Omtzigt, un creștin-democrat olandez, din partea partidului Noul Contract Social, l-a felicitat pe Geert Wilders, după ce inițial a spus că partidul său, Noul Contract Social, nu va lucra cu Wilders, dar acum spune că sunt “disponibili pentru a transforma această încredere a alegătorilor în acțiune”.


Omtzigt a sugerat reducerea numărului anual la 50.000, inclusiv a celor din UE care au dreptul de a lucra oriunde în Uniunea Europeană, cum ar fi românii și bulgarii.

Anul trecut, migrația netă în Țările de Jos a crescut de peste două ori, depășind 220 000 de persoane, în parte din cauza refugiaților care au fugit de invazia Rusiei în Ucraina și problema a fost agravată de lipsa a aproximativ 390.000 de locuințe.

El a devenit celebru pentru rolul său cheie în răsturnarea guvernului lui Mark Rutte în 2021 din cauza unui scandal legat de alocațiile pentru copii, în care peste 20.000 de familii au fost acuzate pe nedrept de fraudă, multe dintre ele pe bază de etnie.

Premierul ungar Viktor Orban amenință că va bloca toate ajutoarele viitoare ale UE pentru Ucraina, precum și aderarea Ucrainei la blocul comunitar, dacă liderii UE nu sunt de acord să își revizuiască întreaga strategie de sprijin.


Atât Orban, cât și ministrul ungar de externe Peter Szijjarto s-au întâlnit cu oficiali ruși de rang înalt, inclusiv cu Putin, începând cu 24 februarie 2022. Szijjarto a călătorit în Rusia de cinci ori de la începutul invaziei la scară largă.

Ucraina ar putea fi pregătită să adere la Uniunea Europeană în 2030, moment în care se speră că va fi pace, a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel, în cadrul unui briefing de presă la Kiev, la 21 noiembrie.

Ungaria a amenințat anterior că va bloca discuțiile privind aderarea Ucrainei și blochează un ajutor de 500 de milioane de euro pentru a compensa statele UE pentru armele pe care le-au trimis în Ucraina.


Liderul unui partid de extremă-dreapta din Olanda a fost agresat pentru a doua oară în campania electorală, înainte de alegerile parlamentare de miercuri.

Thierry Baudet, în vârstă de 40 de ani, liderul partidului populist Forum pentru Democrație (FVD), a fost lovit de mai multe ori în cap de un agresor care mânuia o sticlă de bere într-un bar din orașul Groningen, în nordul Olandei, potrivit partidului său.

Leave A Reply