Demascarea activității de subminare și interferență electorală a Rusiei care vizează Republica Moldova.

Guvernele Statelor Unite ale Americii, Canadei și Regatului Unit au făcut o declarație cu privire la acțiunile Rusiei în perioada premergătoare alegerilor prezidențiale din Republica Moldova.

Declarație a guvernelor Canadei, Regatului Unit și Statelor Unite ale Americii:

Noi, guvernele Canadei, Regatului Unit și Statelor Unite ale Americii, suntem uniți în confruntarea cu agresiunea și subversiunea Rusiei împotriva societăților democratice.


Continuăm să sprijinim Ucraina în timp ce își apără libertatea și independența în fața invaziei ilegale și nejustificate la scară largă a Rusiei.

De asemenea, ne opunem cu fermitate încercărilor persistente ale Kremlinului de a utiliza dezinformarea, activitățile criminale și secrete și corupția pentru a submina suveranitatea și procesele democratice.

Alegerile libere, corecte și independente sunt piatra de temelie a oricărei societăți democratice.

Am asistat în mod constant la încercările Rusiei de a influența, submina și submina alegerile democratice pentru a asigura rezultate favorabile Kremlinului.

Această amenințare este deosebit de relevantă în 2024, un an în care sute de milioane de oameni din Europa și America de Nord merg la urne pentru a-și alege liderii în cadrul alegerilor europene, naționale, regionale și locale.


Kremlinul se bazează pe minciună, înșelăciune, corupție și dezinformare pentru a submina suveranitatea și democrația.

În timp ce democrația prosperă pe deschidere și pe spunerea adevărului, autoritarismul și dezinformarea depind de secretomanie și înșelăciune.

Vrem să abordăm astăzi acțiunile Kremlinului în Moldova. Președinta Maia Sandu și instituțiile de securitate din Moldova au avertizat că Kremlinul încearcă să submineze instituțiile democratice moldovenești în perioada premergătoare alegerilor prezidențiale din octombrie și a referendumului privind aderarea Moldovei la Uniunea Europeană.

Împărtășim îngrijorările puternice ale președintelui Sandu cu privire la utilizarea de către Kremlin a grupurilor criminale pentru a finanța activitățile politice și pentru a submina instituțiile democratice ale Moldovei.

Îi felicităm pe liderii Republicii Moldova pentru că continuă să gestioneze cu pricepere aceste amenințări, să construiască reziliența și să mențină pacea și securitatea, în timp ce promovează reformele democratice și revitalizează economia țării.

Acesta este motivul pentru care astăzi, în apărarea valorilor noastre democratice comune, facem acest pas pentru a avertiza partenerii și aliații noștri democratici că actorii ruși desfășoară un complot pentru a influența rezultatele alegerilor prezidențiale din toamna anului 2024 din Moldova.

Aceștia intenționează să incite la proteste în Moldova în cazul în care nu va câștiga un candidat pro-Rusia.


Aceștia urmăresc să alimenteze percepții publice negative față de guvernele occidentale și față de conducerea în exercițiu a Republicii Moldova, degradând în același timp încrederea publică în capacitatea Republicii Moldova de a se asigura și de a menține statul de drept.

În prezent, Rusia susține candidații la președinția Republicii Moldova și exacerbează tensiunile sociale. Acești actori ruși folosesc în mod activ dezinformarea și propaganda online, în eter și pe străzi pentru a-și promova obiectivele.

Aceștia agită critici la adresa guvernului și a partidului politic al președintelui în exercițiu al Republicii Moldova, pentru a incita la proteste.

O parte a acestor operațiuni ar include răspândirea de minciuni despre caracterul și intențiile președintelui în exercițiu și despre presupuse nereguli electorale.

În cazul în care amestecul electoral al Rusiei se dovedește a fi un eșec în Moldova, există motive să credem că Moscova va lucra pentru a incita proteste.

Amestecul politic al Rusiei în Republica Moldova în perioada premergătoare alegerilor din octombrie datează de ani de zile.

De exemplu, personalul postului media RT, finanțat de stat, a fost implicat în furnizarea de sprijin direct pentru moldoveanul fugar Ilan Șor timp de mai mulți ani, cu acordul guvernului rus. Toate cele trei guverne ale noastre l-au sancționat pe Shor pentru activitățile sale electorale destabilizatoare.


Avem încredere deplină în capacitatea Moldovei de a gestiona aceste amenințări legate de amestecul Kremlinului.

Luăm o serie de măsuri pentru a sprijini aceste eforturi ca parte a parteneriatului nostru cu Moldova și cu poporul său.

Am împărtășit informațiile prezentate mai sus, precum și detalii suplimentare, cu partenerii noștri moldoveni, astfel încât aceștia să poată investiga, contracara și întrerupe în continuare planurile Kremlinului. Vom continua să lucrăm îndeaproape cu guvernul moldovean în acest sens.

Vom continua, de asemenea, să promovăm răspunderea celor implicați în aceste planuri sponsorizate de Kremlin pentru a finanța pe ascuns activitățile politice din Moldova.


Am sancționat – și vom continua să luăm măsuri împotriva acelor persoane și entități care încearcă să destabilizeze instituțiile democratice din Republica Moldova.

Noi vom continua să sprijinim Republica Moldova și poporul moldovean în lupta împotriva intervenției Kremlinului și a impactului războiului brutal al Rusiei împotriva Ucrainei.

Susținem cu tărie reformele democratice, economice, de securitate și anticorupție din Republica Moldova.


Prin dezvăluirea complotului Kremlinului, arătăm clar Moscovei că suntem în favoarea unor alegeri libere și corecte și că nu vom tolera încercările sale de a se amesteca și de a submina procesele democratice.

Îndemnăm Kremlinul să renunțe la aceste eforturi de subminare a democrației din Moldova și să respecte suveranitatea acesteia și rezultatele unor alegeri libere, corecte și independente.

Vom continua să fim alături de toți prietenii, partenerii și aliații noștri în apărarea valorilor și libertăților democratice pe care le împărtășim.


N.R: Moldova a acuzat în mod repetat Kremlinul că încearcă să destabilizeze regiunea

Nistrul este un râu transfrontalier din Europa de Est. Acesta traversează mai întâi Ucraina și apoi Moldova, pentru ca în final să se deverseze din nou în Marea Neagră pe teritoriul ucrainean.

La 23 mai 1991, parlamentul moldovean a schimbat numele republicii în Republica Moldova. Găgăuzii au declarat Republica Găgăuză la 19 august 1990. Aceștia declaraseră o ASSR găgăuză în cadrul Republicii Moldova la 12 noiembrie 1989.

Independența a fost urmată rapid de un război civil în Transnistria, unde guvernul central de la Chișinău s-a luptat cu separatiștii, care au fost susținuți de forțele pro-sovietice și, mai târziu, de diferite forțe din Rusia.

Ca urmare a conflictului, regimul separatist (Republica Moldovenească Pridnestroviană) a preluat controlul asupra Transnistriei.


Un acord de încetare a focului a fost semnat în vara anului 1992 de către președintele rus Boris Elțîn și omologul său moldovean, Mircea Snegur.

Federația Rusă deține un număr necunoscut de soldați în Transnistria, un stat separatist nerecunoscut și recunoscut la nivel internațional ca parte a Republicii Moldova.

Această prezență militară rusă datează din 1992, când Armata a 14-a de Gardă a intervenit în războiul din Transnistria în sprijinul forțelor separatiste transnistrene.

Fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, și vicepreședintele Republicii Bulgaria, Iliana Yotova, au efectuat o vizită de lucru în raionul Taraclia, care are o largă comunitate bulgară
Fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, și vicepreședintele Republicii Bulgaria, Iliana Yotova, au efectuat o vizită de lucru în raionul Taraclia, care are o largă comunitate bulgară

Voluntari, inclusiv cazaci, au venit din Rusia pentru a ajuta partea separatistă. Memorandumul Kozak, oficial Proiectul rusesc de memorandum privind principiile de bază ale structurii de stat a unui stat unit în Moldova, a fost o propunere din 2003 care viza o reglementare definitivă a relațiilor dintre Moldova și Transnistria și o rezolvare a conflictului transnistrean.

Acesta a fost văzut ca o extindere a memorandumului de la Moscova din 1997, dar a fost în cele din urmă respins de președintele moldovean Vladimir Voronin.

După anexarea Crimeii de către Federația Rusă în martie 2014, șeful parlamentului transnistrean a cerut să se alăture Rusiei.

Ilan Shor (sau Șor; ebraică: אילן שור; n. 6 martie 1987) este un oligarh și politician din Republica Moldova de origine israeliană.

Shor s-a născut la Tel Aviv din părinți evrei moldoveni. Familia s-a mutat înapoi în țară când Șor era mic și a crescut în Republica Moldova.

În 2014, Șor a “pus la cale” o escrocherie prin care un miliard de dolari SUA a dispărut din băncile moldovenești, ceea ce a dus la o pierdere totală echivalentă cu 12% din PIB-ul Moldovei și la arestarea fostului prim-ministru Vlad Filat.

Parlamentul European a numit Moldova “un stat capturat de interese oligarhice”. Uniunea Europeană a înghețat, de asemenea, ajutorul acordat Republicii Moldova după ce o instanță locală a invalidat alegerile pentru primăria Chișinăului din 2018 din motive tehnice, o manevră menită să zădărnicească victoria aparentă a unui candidat pro- European.


În iulie 2018, ministrul moldovean al Sportului, Octavian Țicu, l-a atacat pe Șor ca fiind “hoț” și străin, iar comunitatea evreiască din țară a luat apărarea lui Șor.

În martie, cea mai înaltă instanță din Republica Moldova a decis că candidații unui partid politic pro-rus condus de un miliardar fugar pot candida la alegerile prezidențiale din acest an.

Partidul Șor, numit după Ilan Șor, care trăiește în exil în Israel, a fost dizolvat în iunie după ce o instanță a constatat că a plătit cetățeni pentru a provoca dezordine și tulburări.

În octombrie, parlamentul moldovean a modificat codul electoral pentru a interzice persoanelor asociate cu partide considerate ilegale sau neconstituționale să candideze la alegeri timp de trei ani.

Curtea Constituțională a Republicii Moldova a decis că modificările din octombrie la codul electoral au fost neconstituționale, argumentând că proiectul de lege a fost adoptat în grabă în două ședințe și că deputații nu au avut suficient timp pentru a elabora amendamente


Evghenia Guțul, numită și Yevgenia Guțul și este o juristă și politiciană găgăuză din Republica Moldova, care ocupă funcția de guvernator al Găgăuziei din 19 iulie 2023.

Gutul a fost ales guvernator regional anul trecut pe lista partidului pro-rus Shor. Ea a fost acuzată de procurorii de la Chișinău că a acceptat peste 42 de milioane de lei (2,4 milioane de dolari) în finanțări ilicite din partea Rusiei, acuzații pe care le-a respins ca fiind “fabricate”.


În calitate de guvernator, ea a căutat să aibă relații mai strânse cu Rusia. În urma interzicerii partidului său de către autoritățile moldovenești, ea este independentă. Guțu a participat la parada de Ziua Victoriei din 9 mai de la Moscova, Rusia.

Transnistria, oficial Republica Moldovenească Pridnestroviană (PMR), este un stat separatist nerecunoscut care este recunoscut la nivel internațional ca parte a Republicii Moldova. Transnistria controlează cea mai mare parte a fâșiei înguste de pământ dintre râul Nistru și granița moldo-ucraineană, precum și unele terenuri de pe cealaltă parte a malului râului. Capitala și cel mai mare oraș al său este Tiraspol.
Transnistria, oficial Republica Moldovenească Pridnestroviană (PMR), este un stat separatist nerecunoscut care este recunoscut la nivel internațional ca parte a Republicii Moldova

Gutul, liderul regiunii autonome moldovenești Găgăuzia, a fost supusă de SUA unor sancțiuni legate de Rusia.

Ea a fost adăugată pe lista americană a resortisanților special desemnați pe pentru legăturile sale cu oligarhul moldovean fugar Ilan Shor, a precizat Trezoreria într-un comunicat.

Transnistria, care se află de-a lungul graniței Republicii Moldova cu Ucraina și este populată în principal de ruși, ucraineni și moldoveni, a funcționat ca stat nerecunoscut de la căderea Uniunii Sovietice, păstrând steagul său din epoca sovietică cu secera și ciocanul și folosind rusa ca una dintre limbile sale oficiale. 

În Găgăuzia trăiește o minoritate turcică care vorbește rusă. Liderul acesteia, Evghenia Guțuleț, are legături strânse atât cu Șor, cât și cu președintele rus Vladimir Putin.

Aproape 100 de țări sunt reunite la un summit de două zile în Elveția pentru a discuta despre încheierea conflictului din Ucraina. Rusia nu a fost invitată, iar China nu participă.

Summitul este condus de președintele ucrainean Volodymyr Zelensky, care încearcă să demonstreze sprijinul pe care îl are față de Rusia și să obțină sprijin pentru un plan de încheiere a războiului.


Președintele Vladimir Putin a declarat că va ordona o încetare a focului și va începe negocierile de pace dacă Ucraina va renunța la patru regiuni invadate de Rusia și va abandona planurile de aderare la NATO.

Prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, a calificat planul președintelui rus drept “propagandă”, care sugerează efectiv că Ucraina “trebuie să se retragă din Ucraina”.

Cancelarul german Olaf Scholz l-a respins ca fiind o “pace dictatorială”. Premierul britanic, Rishi Sunak, l-a acuzat pe președintele rus că “a inventat o narațiune falsă despre dorința sa de a negocia”.


Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că “înghețarea conflictului astăzi, cu trupe străine ocupând teritoriul ucrainean, nu este un răspuns”.

“De fapt, este o rețetă pentru viitoarele războaie de agresiune”, a spus ea.

Leave A Reply