Aditya-L1 este prima misiune solară a Indiei. Este o misiune spațială de tip observator care va studia Soarele de pe o orbită halo în jurul punctului lagrangian 1 (L1) al sistemului Soare-Pământ.
Punctul L1 este o locație stabilă din punct de vedere gravitațional la aproximativ 1,5 milioane de kilometri (930.000 mi) de Pământ.
Chandrayaan-3 Mission:
🏏Pragyan 100*
Meanwhile, over the Moon, Pragan Rover has traversed over 100 meters and continuing. pic.twitter.com/J1jR3rP6CZ
— ISRO (@isro) September 2, 2023
India a lansat prima sa misiune de observare a Soarelui, la doar câteva zile după ce țara a intrat în istorie devenind prima care a aterizat în apropierea polului sud al Lunii.
Nava spațială Aditya-L1 este echipată cu șapte instrumente științifice care vor fi folosite pentru a studia atmosfera Soarelui, inclusiv fotosfera, cromosfera și coroana. Misiunea va studia, de asemenea, vântul solar, care este un flux de particule încărcate care curge dinspre Soare.
Misiunea Aditya-L1 era programată să fie lansată pe 2 septembrie 2023, de la Centrul Spațial Satish Dhawan din Sriharikota, India. Se așteaptă ca misiunea să dureze cinci ani.
Agenția spațială indiană spune că va fi nevoie de patru luni pentru a parcurge această distanță.
Prima misiune spațială a Indiei pentru studierea celui mai mare obiect din sistemul solar poartă numele lui Surya – zeul hindus al Soarelui, cunoscut și sub numele de Aditya.
🚀PSLV-C57/🛰️Aditya-L1 Mission:
The launch of Aditya-L1,
the first space-based Indian observatory to study the Sun ☀️, is scheduled for
🗓️September 2, 2023, at
🕛11:50 Hrs. IST from Sriharikota.Citizens are invited to witness the launch from the Launch View Gallery at… pic.twitter.com/bjhM5mZNrx
— ISRO (@isro) August 28, 2023
Iar L1 reprezintă punctul Lagrange 1 – locul exact dintre Soare și Pământ spre care se îndreaptă nava spațială indiană.
Potrivit Agenției Spațiale Europene, un punct Lagrange este un loc în care forțele gravitaționale a două obiecte mari – cum ar fi Soarele și Pământul – se anulează reciproc, permițând unei nave spațiale să “plutească”.
— ESA (@esa) September 2, 2023
Odată ce Aditya-L1 va ajunge la acest “loc de parcare”, va putea orbita în jurul Soarelui cu aceeași viteză ca și Pământul. Acest lucru înseamnă, de asemenea, că satelitul va avea nevoie de foarte puțin combustibil pentru a funcționa.
Ariane 6 este un proiect complet nou, creat pentru a succeda Ariane 5 ca sistem de lansare a încărcăturii grele a Europei.
Această capacitate autonomă de a ajunge pe orbita Pământului și în spațiul cosmic reprezintă fundamentul viziunii Europei în ceea ce privește serviciile de navigație, de observare a Pământului, științifice și de securitate.
Just in! 🔥 Images of yesterday’s successful trial by fire for #Ariane6 upper stage with Vinci engine and Auxiliary Power unit firing @DLR_de site in Lampoldshausen, Germany.
More info 👉 https://t.co/Bf0tNuBgJc@esa_transport @DLR_en @CNES @Arianespace @Arianegroup pic.twitter.com/bJPKkAEUtP
— ESA (@esa) September 2, 2023
Vinci este un motor de rachetă cu lichid criogenic al Agenției Spațiale Europene, aflat în prezent în curs de dezvoltare. Acesta este proiectat pentru a alimenta noua treaptă superioară a rachetei Ariane 6.
Cea mai mare îmbunătățire față de predecesorul său, HM7B (care alimentează ESC-A), este capacitatea de repornire de până la cinci ori.
Este, de asemenea, primul motor european cu ciclu de expansiune, eliminând necesitatea unui generator de gaz pentru a acționa pompele de combustibil și oxidant.
Motorul dispune de o duză extensibilă din ceramică de carbon pentru a avea o extensie mare, cu diametrul de 2,15 m, cu o lungime minimă: partea retractată a duzei este desfășurată numai după ce etajul superior se separă de restul rachetei; după extensie, lungimea totală a motorului crește de la 2,3 m la 4,2 m.
Testele de la Lampoldshausen se desfășoară în paralel cu testele de pe rampa de lansare de la portul spațial european din Guyana Franceză.
Acolo, motorul etapei inferioare a nucleului Ariane 6 – Vulcain 2.1, adaptat de la Vulcain 2 de pe Ariane 5 – este testat pentru a simula o lansare reală.
Testele de pe rampa de lansare prezintă un model de test al modelului Ariane 6, înalt de 60 de metri.
Această rachetă nu este destinată să zboare, dar este în esență identică cu un model de zbor, cu excepția boosterelor cu combustibil solid, care sunt machete inerte.
Aceste teste vor asigura că racheta și infrastructura terestră funcționează împreună ca un sistem complet.
Im #CDEC Projekt werten Jugendliche (16-19 J.) Daten europäischer Satelliten aus. 🛰️Dabei entwickeln sie Kompetenzen in #Digitalisierung, #KI & #Datenanalyse. 🤓 Das Ziel ist die Gründung gemeinwohlorientierter Initiativen. 💚@informatikradar @DLR_de https://t.co/lMKzO22OXQ pic.twitter.com/9W4IfkInUV
— KI @ Mittelstand-Digital Zentrum Magdeburg (@ki_vernetzt) August 26, 2023