Într-o declarație pe Twitter din 24 februarie, Iohannis a scris că atacul Rusiei asupra Ucrainei „va fi întâmpinat cu cea mai puternică reacție de către comunitatea internațională, provocând consecințe masive și grave”.
Ministrul român de externe Bogdan Aurescu a cerut, între timp activarea articolului 4 al NATO, care prevede un mecanism de consultare între aliați.
Premierul ceh Petr Fiala a declarat pe Twitter că acțiunea militară a Moscovei a fost un „act barbar de agresiune” și un „act de agresiune absolut nejustificat față de o țară independentă, care nu poate rămâne fără reacția UE și NATO”.
Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a spus că „trebuie să răspundem imediat la agresiunea criminală a Rusiei asupra Ucrainei. Europa și lumea liberă trebuie să-l oprească pe Putin. Consiliul European trebuie să aprobe cele mai aspre sancțiuni posibile.”
Ministrul bulgar de externe Teodora Genchovska a declarat pe Twitter: „Condamn ferm agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei. Acest act subminează suveranitatea și independența Ucrainei și constituie o încălcare gravă a dreptului internațional”.
La Națiunile Unite, ambasadorul bulgar Lachezara Stoeva a spus: „Ucraina, nu ești singură”.
Cu toate acestea, guvernul premierului ungar Viktor Orban, care menține legături de prietenie cu președintele rus Vladimir Putin, nu a condamnat încă în mod explicit atacul.
Dragi români,
Știu că sunteți îngrijorați de conflictul care are loc nu departe de granițele țării noastre, dar vă asigur: niciun român nu trebuie să se teamă pentru siguranța sa și a familiei sale!
România beneficiază de cele mai ample garanții de securitate posibile. Niciodată în istoria noastră nu am fost mai bine protejați în fața oricărei potențiale agresiuni.
România nu va fi atrasă în conflictul militar din Ucraina! Voi lua absolut toate măsurile care se impun, împreună cu Guvernul, Parlamentul și aliații noștri internaționali, pentru ca securitatea și siguranța cetățenilor români să nu fie sub nicio formă afectate. Suntem în permanentă legătură cu partenerii noștri din NATO, din UE și SUA și rămânem neclintiți, împreună, în fața unui agresor care amenință, prin acțiunile sale, pacea întregii planete! Oricât de mult rău ar încerca să facă, ultimii revizioniști ai istoriei trebuie să știe că lumea pe care vor să o reînvie a apus demult. Noi, națiunile democratice, nu facem niciun pas înapoi pentru a ne proteja valorile și tot ce am construit până acum.
La reuniunea extraordinară a Consiliului European, am agreat un pachet de măsuri restrictive suplimentare, care va impune costuri masive și severe Rusiei pentru acțiunile sale împotriva Ucrainei. Susțin, totodată, pregătirea, în continuare, a unor sancțiuni individuale și economice suplimentare, care să vizeze și Belarus. Am pledat, la Bruxelles, pentru atenuarea impactului negativ al acțiunilor Rusiei asupra Republicii Moldova și Georgiei, state partenere care resimt deja presiunea din partea Moscovei, accentuând importanța oferirii sprijinului financiar necesar pentru consolidarea rezilienței partenerilor. Ne confruntăm cu cea mai mare provocare din istoria recentă a Europei și este absolut necesară și pe mai departe coordonarea strânsă a reacțiilor și a abordărilor cu aliații euroatlantici, în special SUA și NATO.
Extraordinary @NATO meeting after Russia’s unjustified & unprovoked attack against Ukraine 🇺🇦. We all stressed the need for a firm, coordinated & strong response from the Euro-Atlantic community. #StandWithUkraine
❗️Joint NATO Statement – https://t.co/RC8FDuw9sJ pic.twitter.com/3YlBKxybVK— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) February 25, 2022
1 Comment
BUNII NOSTRI VECINI… UCRAINENII
1. In 1918 au dorit anexarea Basarabiei si doar prezenta militara a românilor a forțat retragerea acestei cereri;
2. În 1945 au dorit anexarea Basarabiei si doar presiunea lui Stalin a forțat eliminarea acestei pretenții;
3. În 1992 au participat cu trupe la războiul de pe Nistru, alături de trupele ruse împotriva celor românești, pentru a desprinde regiunea transnistreana, pe care si-o doreau atât de mult pentru ei;
4. Din 1992 până în prezent au fost parte activa din formatul de negociere pentru regiunea transnistreana;
5. În mod permanent au susținut poziția Rusiei si au făcut tot ceea ce este posibil ca negocierile sa fie formale si sa eșueze;
6. Cea mai mare parte a mafiei ce a condus Republica Moldova după 1991 este reprezentata de ucraineni si nu de ruși; aceștia aveau rolul clar dat de la Kiev ca Republica Moldova sa eșueze pe toate planurile; cei care au condus regiunea transnistreana, care promovează separatismul la Bălti, Cahul si Gagauzia sunt ucraineni si nu ruși; ucrainenii au dus o politica de distrugere a identității românești din teritoriile ocupate, mai dură chiar decât Stalin în restul imperiului;
7. In mod arbitrar, Ucraina deține următoarele teritorii românești: patru cincimi din Maramureșul istoric (ținuturile Apsei de Sus si de Jos, Barjavei, Izvoarele Tisei), nordul Bucovinei istorice, Bugeacul (Ismail, Cetatea Alba), Insula Șerpilor, cu toate dăruite lor de foștii sovietici.
8. Timp ce câțiva ani ne-am certat pe la Haga, iar acum ei sunt foarte suparăți pe noi pentru pierderea platformei continentale;
9. Una din problemele principale ce sta în calea reunirii celor doua state românești este tocmai Ucraina, ce manifesta o opoziție mai mare chiar decât Rusia;
10. Ea vede în aceasta reunire eventuale pretenții teritoriale ale țării noastre asupra teritoriului ucrainean;
11. Prima măsura luata de “europeniștii ucraineni” a fost aceea de a interzice limbile regionale, inclusiv limba româna
12. Crimeea nu a aparținut niciodată Ucrainei, iar ucrainenii sunt minoritari acolo; ea a fost dăruita în semn de prietenie de către Nikita Hrușciov în perioada sovietica, un gest mai mult formal si niciodată efectiv;
13. În Crimeea prezenta ucraineana era mai mult formala. Putin vrea de fapt înapoi ceea ce îi aparține, adică bunurile pe care le avea înainte de căsătorie. Cererea Rusiei este una normala (din perspectiva dreptului istoric si nu cel internațional) din moment ce aceasta era un inel de nunta;
14. Sper ca nu ați uitat cazurile Canalul Bastroe si nava Rostok.