Ministerul Afacerilor Externe al României a luat notă cu preocupare de cele câteva incidente înregistrate recent, în circumstanțe încă neclare, în regiunea transnistreană a Republicii Moldova.
MAE român apreciază că, în actualul context, este necesară abordarea cu reținere și prudență a situației, clarificarea neîntârziată a circumstanțelor acesteia, precum și evitarea angajării în orice eventuale provocări.
Din această perspectivă, MAE exprimă sprijinul deplin pentru apelul la calm și responsabilitate al Președintelui Republicii Moldova, doamna Maia Sandu, precum și pentru eforturile autorităților de la Chișinău de a gestiona aceste evoluții în mod responsabil, transparent și echilibrat.
Încercările de escaladare artificială, nejustificată a tensiunilor nu contribuie la menținerea unui climat predictibil și stabil și nu sunt în interesul locuitorilor de pe cele două maluri ale Nistrului, mai ales în actualul context regional de securitate.
Pe un plan mai larg, MAE al României reafirmă susținerea pentru soluționarea politică a problemei transnistrene cu respectarea suveranității și integrității teritoriale ale Republicii Moldova, în cadrul frontierelor sale recunoscute internațional, și fără afectarea orientării sale pro-europene.
https://t.co/FgGrBLLeIK pic.twitter.com/mVaMXbaHXS
— AVA (@AVAV4V) April 26, 2022
Moldova se confruntă cu o dilemă ca fiind cel mai vulnerabil stat din Europa de Est
Ion Manole, avocat pentru drepturile omului de aici, a primit un telefon înainte de zorii zilei de 24 februarie de la un coleg care i-a spus să deschidă fereastra pentru a putea auzi zgomotul rachetelor rusești care explodau în depărtare.
La început, Manole a crezut că trupele rusești atacă această țară mică, est-europeană, care se află blocată între Ucraina și România.
Manole, care conduce Promo-LEX, o organizație pentru drepturile omului, a câștigat zeci de dosare împotriva Rusiei din cauza abuzurilor din Transnistru, o regiune separatistă a Moldovei care găzduiește aproximativ 1.500 de militari ruși.
Moldova, cuprinsă între România și Ucraina, privește acțiunile Rusiei
Manole se temea că, dacă ar veni soldații ruși la Chișinău, îl vor reține. „Toată lumea s-a speriat”, spune el, referindu-se la oamenii din capitala Moldovei. „Ne-am pregătit bagajele pentru a putea pleca”.
De fapt, exploziile din acea dimineață au venit de cealaltă parte a graniței din Ucraina. Dar războiul de alături a subliniat doar poziția precară a Moldovei ca cel mai vulnerabil stat din prima linie din Europa de Est.
De asemenea, a declanșat o conversație națională despre modul în care una dintre cele mai sărace țări din Europa se poate proteja în ceea ce a devenit un cartier foarte periculos.
Moldova este o națiune agricolă de vii, câmpuri de grâu și păduri, cu un produs intern brut pe cap de locuitor de aproximativ 4.500 de dolari, chiar sub cel al Guatemala, potrivit Băncii Mondiale .
După Ucraina, Europa de Est își face griji unde ar putea lovi Putin în continuare
Când trupele ruse au invadat Ucraina la sfârșitul lunii februarie, mulți de aici s-au temut că ar putea continua în Moldova și ar putea face eforturi pentru a o transforma într-un stat tampon pro-Moscova între o Rusie extinsă și NATO.
Foști oficiali moldoveni citează atitudinea președintelui Vladimir Putin față de fostele republici sovietice ca aceasta
„Ambiția globală a lui Putin este de a reconstrui, într-o anumită formă sau formă, Uniunea Sovietică”, spune Alexandru Flenchea, care a fost vicepremier pentru reintegrarea Transnistrei (cunoscută și sub numele de Transnistria) în restul țării.
Flenchea spune că liderul rus consideră că o națiune precum Moldova – sau Ucraina, de altfel – nu este cu adevărat legitimă: „O țară care a devenit accidental o țară din cauza a ceea ce el a numit cea mai mare catastrofă geopolitică din istorie: prăbușirea Uniunii Sovietice.
Pentru Putin, țări precum Moldova și statele baltice și chiar Polonia — nu sunt națiuni care au dreptul de a fi țări suverane”. După ce Rusia a invadat Ucraina, guvernul moldovean a condamnat atacul.
Moldova, Ucraina și fosta republică sovietică Georgia au solicitat aderarea la Uniunea Europeană iar neutralitatea Moldovei intră sub semnul întrebării
Moldova, care din punct de vedere geografic este doar puțin mai mare decât Maryland, și-a căutat securitatea printr-o politică de neutralitate, fără alăturarea Rusiei și nici a NATO.
Invazia Ucrainei de către Rusia transformă peisajul politic și militar al Europei
Dar în fața războiului din Ucraina, Igor Grosu, președintele parlamentului Republicii Moldova, spune că politica nu mai este suficientă, iar țara sa are acum nevoie de garanții de securitate de la marile puteri.
„Cred că noțiunea de neutralitate în legătură cu garanții va fi schimbată dramatic”, spune Grosu printr-un traducător. „Nu funcționează”. Grosu nu a precizat cum ar putea arăta astfel de garanții de securitate, dar unul dintre foștii viceminiștri de externe ai țării, Iulian Groza, oferă câteva gânduri.
Groza, care conduce Institutul pentru Politici și Reforme Europene, un think tank de la Chișinău, spune că Moldova trebuie să dezvolte o relație mai strânsă cu Europa.
El spune că statele membre ale Uniunii Europene și aliații NATO pot ajuta Moldova. Aceasta include vânzarea de arme către armata Moldovei, care are doar aproximativ 6.000 de militari și nu este văzută ca o forță de luptă serioasă.
„Este [de asemenea] despre lanțul a tot ceea ce este legat de capacitățile de apărare”, spune Groza, „infrastructura medicală, pregătirea, echipamentul… profesionalizarea armatei noastre”.
Odinioară parte a României, unii moldoveni vor să se reunească
În diverse puncte, Moldova a făcut parte din Imperiul Rus, Uniunea Sovietică și România.Moldova și-a declarat independența în 1991, când Uniunea Sovietică s-a destrămat.
Unii moldoveni spun că țara poate fi prea mică pentru a supraviețui singură, iar soluția este reunificarea cu România vecină, cu care împărtășește o limbă comună.
România este membră a UE și NATO.
„Aceasta ar putea fi, din punctul meu de vedere, cea mai bună alegere”, spune despre reunificare Iurie Reniță, care a fost ambasadorul Moldovei la NATO.
„Vă aderați imediat la UE, dar cel mai important… sunteți sub umbrela NATO”.
Rusia continuă să aibă un impact mare în anumite părți ale Europei de Est, cum ar fi Moldova
Dar reunificarea se confruntă cu mari obstacole. Deși sprijinul a crescut în ultimii cinci ani, doar aproximativ 44% dintre moldoveni îl susțin, potrivit unui sondaj recent .
Bineînțeles, Rusia ar obiecta cu siguranță dacă Moldova ar încerca să folosească reunificarea cu România ca o ușă din spate în NATO.
O a treia opțiune pentru Moldova este să rămână neutră și să încerce să nu provoace Rusia
Ion Chicu, care a ocupat funcția de prim-ministru al Republicii Moldova în perioada 2019-2020, spune că țara nu are nevoie să cumpere arme și că orice încercare de aderare la NATO ar fi neînțeleaptă.
La urma urmei, Putin a citat intenția Ucrainei de a se alătura alianței militare drept unul dintre motivele atacului Rusiei.
Chicu mai spune că este naiv să crezi că alte națiuni vor veni în ajutorul unei țări mici precum Moldova.
Populația sa este de aproximativ 3 milioane , potrivit site-ului web de analiză de știri Balkan Insight, plus poate încă un milion sau mai mult care lucrează în afara granițelor sale.
Chicu spune că o țară de această dimensiune nu se evaluează cu adevărat în ceea ce el descrie ca fiind o luptă pentru putere între Rusia și Statele Unite.
„Să spunem clar”, spune Chicu, „nimeni nu ne va apăra”
„Ucraina a devenit un câmp de luptă între două mari puteri geopolitice. Aceasta este realitatea. Este exact ceea ce s-a întâmplat în… Coreea, Vietnam sau Siria”.
Trupele ruse sunt staționate pe un teritoriu care își revendică independența față de Moldova. Când vine vorba de Rusia, Moldova are o serie de griji.
Pe lângă cei 1.500 de militari ruși estimați în Transnistru, există și cel puțin 8.000 de soldați transnistreni în regiunea separatistă, care împarte o graniță de 250 de mile cu Ucraina.
Teritoriul sa mutat pentru a se separa de Moldova la începutul anilor 1990, pe fondul prăbușirii Uniunii Sovietice.Transnistrul, care era loial URSS, a purtat un scurt război cu trupele moldovenești.
Soldații ruși au intervenit pe partea transnistreană. Forțele de luptă au ajuns la încetarea focului în 1992, iar Transnistrul s-a declarat republică, deși rămâne nerecunoscută la nivel internațional.
Consiliul Europei a descris Transnistrul drept teritoriu ocupat de ruși
Transnistrul are valoare strategică pentru Rusia. De exemplu, Putin ar putea folosi dependența energetică a Republicii Moldova de Rusia și Transnistru pentru a exercita presiuni asupra guvernului pro-occidental al țării.
Cum influențează dependența Europei de gazul Rusiei în războiul din Ucraina
„Aproximativ 75% din energia noastră electrică provine de la o centrală energetică deținută de Transnistria-Rusia”, spune Andrei Popov, un oficial la Ministerul de Externe al Republicii Moldova.
„Acest lucru dă Rusiei o pârghie foarte puternică și, dacă acest lucru este întrerupt, ne vom afla într-o situație foarte dificilă”.
Moldova, care este fără ieșire la mare, se bazează și pe Rusia pentru 100% din gazele sale naturale. Sergiu Tofilat, analist energetic, spune că trebuie să se schimbe.
„Trebuie să convingem societatea noastră, care este foarte împărțită între pro-ruși și pro-europeni, că bazarea pe gazul rusesc nu este normal”, spune Tofilat.
„Este ca și cum ai finanța armata rusă care ucide ucrainenii, care luptă pentru independența noastră”.
Tofilat spune că dezvoltarea de noi furnizori de energie nu va fi ușoară, având în vedere costurile ridicate din aceste zile.
Este deosebit de greu pentru Moldova, având în vedere economia ei mică, dar Tofilat spune că este un preț pe care țara sa trebuie să-l plătească pentru propria sa securitate.
Ministerul român al Afacerilor Externe a reacționat prompt după exploziile de luni și marți din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, „înregistrate în circumstanțe încă neclare”.
Ministerul Afacerilor Externe a transmis că România susținehttps://t.co/MP1tnkwWaY pic.twitter.com/4CO9RCiCwY
— Stiri din Bucovina (@stiridinbucov) April 26, 2022
Ministerul român al Afacerilor Externe a reacționat prompt după exploziile de luni și marți din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, „înregistrate în circumstanțe încă neclare”