Un înalt comandant rus a declarat că Moscova caută „controlul asupra sudului Ucrainei”, care ar putea oferi acces în regiunea separatistă a Moldovei, susținută de ruși, din Transnistria.
Refugiații ucraineni au fugit în Moldova de la începutul războiului, potrivit Națiunilor Unite. Autoritățile moldovenești au monitorizat amenințarea cu care trupele ruse din Transnistria se deplasează în Ucraina, deoarece refugiații ucraineni au inundat în țară – cel mai mare număr de refugiați pe cap de locuitor primit de orice țară.
Un general rus, Rustam Minnekaev, a declarat vineri, potrivit serviciului de știri rus Interfax, Rusia a vrut să cucerească pământul ucrainean până în Moldova, unde rusofonii erau persecutați – un pretext folosit anterior pentru invazii.
„Controlul asupra sudului Ucrainei este o altă cale de ieșire în Transnistria, unde există și fapte de oprimare a populației de limbă rusă”, a spus el, stârnind speculații dacă amenințarea este reală sau intimidare propagandistică.
La două luni de la invazia Ucrainei, un comandant militar rus a sugerat vineri că Moscova dorește să creeze un coridor prin sudul Ucrainei până în Transnistria, o republică separatistă din estul Moldovei.
Analiştii spun că este puţin probabil ca armata rusă, implicată într-o luptă pentru a ocupa estul Ucrainei, să fie capabilă să creeze o astfel de cale. Și chiar dacă Transnistria este susținută de Moscova și găzduiește trupe rusești, asta poate nu înseamnă că locuitorii săi vor să se implice în război.
Ce este Transnistria?
Mica țară est-europeană a Moldovei, cuprinsă între Ucraina și România, făcea odinioară parte a României. A fost integrată în Uniunea Sovietică în 1940. Prăbușirea Uniunii Sovietice cinci decenii mai târziu a declanșat un conflict civil la începutul anilor 1990 între noua independentă Republică Moldova și separatiștii din Transnistria, care doreau să mențină legăturile sovietice.
Today #Moldova🇲🇩 submitted the 1st questionnaire for #EU membership to EU Ambassador @JanisMazeiks as we take a step closer to our accession bid to the EU🇪🇺. We are ready to do our part swiftly and diligently to give Moldova a chance for a better, safer & more prosperous future. pic.twitter.com/04SMFKKa40
— Maia Sandu (@sandumaiamd) April 22, 2022
Ideea ca Rusia să caute să stabilească o legătură geografică cu Transnistria este „în discurs cel puțin din anii 1990”, a spus Anton Barbashin, analist politic la Riddle, un jurnal online de afaceri ruse.
Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a declarat că a evaluat trupele ruse din regiunea Transnistria – o regiune separatistă ocupată de ruși din Moldova, care se învecinează cu Ucraina la sud-vest, lângă orașul Odesa, la Marea Neagră – se pregătesc să facă „provocații” peste graniță.
Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a negat afirmația, scriind într-un tweet că „nu există informații care să confirme mobilizarea trupelor în regiunea transnistreană”.
Ministerul de Externe al Transnistriei a calificat afirmația „absolut neadevărată”, potrivit mai multor instituții de presă, adăugând că toate unitățile militare din regiune sunt „în locuri de desfășurare permanentă” și că „chiar și activitățile planificate” au fost minimizate pentru a reduce tensiunile.
Rusia a căutat de mult să mențină buzunarele de influență în Europa de Est. Moscova continuă să sprijine Transnistria pro-rusă cu gaze naturale gratuite și suplimente de pensii, ținând republica separatistă pe linia de plutire.
Când Moldova și-a început cererea de aderare la Uniunea Europeană la începutul lunii martie – la o săptămână după invazia Ucrainei – liderii transnistreni au spus că nu au intenția de a face același lucru și au cerut încă o dată să creeze „două state independente”.
Ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a declarat, la un eveniment găzduit de German Marshall Fund la Washington săptămâna aceasta, că situația din Transnistria este „mai mult sau mai puțin calmă” și că Republica Moldova nu a văzut semne ale vreunei activități militare neobișnuite acolo.
În anii după ce armata rusă a intrat în Ucraina în 2014, ministrul britanic responsabil cu soluționarea cererilor de la Kiev pentru asistență militară a fost secretarul apărării, Michael Fallon.
El a fost omul care, fără tragere de inimă, a continuat să spună „nu”. Fallon se uită acum la acea perioadă cu un regret amar.
„Eu și ministerul am vrut să facem mai mult”, își amintește el. „Am fost blocați și ni s-a blocat în cabinet să le trimitem ucrainenilor armele de care aveau nevoie”.
În public, David Cameron, premierul, a insistat că criza din Ucraina poate fi rezolvată doar prin diplomație, și prin urmare, nu este necesar să se furnizeze arme țării.
Asta pentru că potrivit lui Fallon, cei din fruntea guvernului se temeau că ar înarma Ucraina.