Posturi de poliție, ofițeri și mașini au fost ținta unor manifestanți violenți în cursul nopții. Cel puțin 40.000 de polițiști sunt desfășurați în toată Franța pentru a face față protestelor declanșate de împușcarea mortală de către poliție a unui șofer de 17 ani. Aproximativ 180 de persoane au fost arestate după o a doua noapte de tulburări, în timp ce 170 de ofițeri au fost răniți, a declarat ministrul francez de interne.

Președintele țării, Emmanuel Macron, se află la Bruxelles, unde participă la Consiliul European. Ofițerul de poliție care l-a împușcat și ucis pe Nahel a fost acuzat acum de omor voluntar. Avocatul lui Nahel, Yassine Bouzrou, a declarat că impunitatea de care se bucură polițiștii în Franța este o parte a problemei.


Bouzrou a declarat că sistemul judiciar, mai degrabă decât rasismul, este de vină pentru ceea ce i s-a întâmplat tânărului de 17 ani.

“Avem o lege și un sistem judiciar care îi protejează pe ofițerii de poliție și care creează o cultură a impunității în Franța”, a declarat ea pentru Newshour, adăugând că cazuri similare de-a lungul anilor arată că “sistemul judiciar încă nu funcționează pentru victime” în întreaga țară.

Avocatul polițistului acuzat că l-a împușcat pe Laurent-Franck Lienard, în vârstă de 17 ani, a declarat pentru postul de radio francez RTL că clientul său și-a descărcat arma de foc “în deplină conformitate cu legea”.

“El nu a acționat în afara cadrului legal”, a declarat Lienard. Ofițerul trece printr-o “perioadă extrem de dificilă” în urma împușcăturii.

“După ce și-a dedicat viața pentru a proteja oamenii și a se asigura că legea este respectată, el este acum reținut pentru că a fost nevoit să își folosească arma de foc în cadrul serviciului său.” de Laurent-Franck Lienard, avocatul polițistului inculpat.

După ce și-a dedicat viața protejării oamenilor și asigurării respectării legii, el este acum reținut pentru că a trebuit să folosească arma de foc în cadrul serviciului său.”


În 2016, într-un cartier de locuințe din Paris, un bărbat polițist a suferit arsuri grave și a fost băgat în comă indusă după ce un grup de tineri a aruncat cu bombe cu benzină în mașina sa de patrulare.

Sindicatele polițiștilor au protestat și au cerut un răspuns ferm din partea guvernului. În urma acestui incident, legea privind utilizarea armelor de foc de către poliție a fost modificată.

Legea a fost, de asemenea, legată de moartea a 13 persoane ucise de poliția franceză după opriri în trafic în 2022.


Bernard Cazeneuve, fostul ministru de interne francez care a aprobat legea, a apărat legislația, spunând că “nu le dă deloc ofițerilor permisiunea de a trage oricând”.

Adolescentul, pe nume Nahel M, a fost împușcat de la mică distanță în timp ce a refuzat un control în trafic și a plecat cu mașina. Ulterior, el s-a prăbușit la un stop. Șoferul franco-algerian de livrări Nael M. a fost împușcat marți dimineață la volanul unui Mercedes în suburbia vestică Nanterre, declanșând anarhie în capitala Franței.


În cursul nopții de marți spre miercuri spre joi au avut loc ciocniri și incendii în mai multe suburbii ale Parisului, în urma cărora 31 de persoane au fost arestate și 24 de polițiști au fost răniți. Aproximativ 2.000 de polițiști antirevoltă au fost chemați în suburbiile din jurul capitalei.


În cursul nopții de miercuri spre joi, coșuri de gunoi au fost incendiate și focuri de artificii au fost aruncate în Nanterre, precum și în alte comune din regiunea Hauts-de-Seine, la vest de Paris și în orașul Dijon, în estul țării.

În regiunea Essonne, la sud de capitală, un grup de persoane a dat foc unui autobuz după ce i-a făcut pe toți pasagerii să coboare, a anunțat poliția.

Videoclipuri distribuite pe rețelele de socializare arată mașini incendiate și magazine jefuite. Imagini postate online au arătat persoane în interiorul primăriei din suburbia Mons-en-Barœul din Lille, dând foc la documente și scaune.

Președintele francez Emmanuel Macron a calificat anterior împușcarea lui Nahel drept “de neiertat”, atrăgând furia sindicatelor din poliție, care l-au acuzat că s-a grăbit să îi judece pe ofițerii implicați.

Celebrități, inclusiv fotbalistul vedetă Kylian Mbappe, și-au exprimat indignarea și durerea față de moartea adolescentului, în timp ce guvernul a emis critici rare la adresa forțelor de securitate, în încercarea de a calma spiritele.

‘Un adolescent a fost ucis. Este inexplicabil și de neiertat’, a declarat Macron în timpul unei vizite oficiale la Marsilia, în sudul Franței.’Nimic nu poate justifica moartea unui tânăr’. Numele de familie al lui Nael nu a fost dezvăluit de autorități sau de familia sa.


Mama sa a făcut apel la un marș tăcut joi în onoarea sa în piața în care a fost ucis, în timp ce activiștii au reînnoit apelurile pentru a aborda ceea ce ei consideră a fi un abuz sistemic al poliției.

Guvernul este bântuit de posibilitatea unei repetări a săptămânilor de proteste violente susținute declanșate de moartea a doi tineri de origine africană în timpul unei urmăriri a poliției în 2005.

Când s-a aflat că Amédy Coulibaly, bărbatul care a ucis o polițistă și patru persoane în timpul asediului unui supermarket cușer în timpul atacurilor din ianuarie de la Charlie Hebdo, crescuse aici, s-a aprins din nou lumina reflectoarelor asupra crizei în care se află cartierele suburbane franceze.

Localnicii l-au condamnat categoric pe Coulibaly, spunând că radicalizarea sa a avut loc în închisoare, nu în cartier. Dar se tem că acest lucru a declanșat și mai multe prejudecăți față de acest loc.

În 2017, președintele francez Emmanuel Macron a vizitat Algeria și și-a cerut scuze pentru “crimele colonizării”.Algeria este a doua sursă de imigranți în Franța, după Maroc. Se estimează că în Franța trăiesc 1,5 milioane de algerieni, ceea ce reprezintă aproximativ 2,5% din populația franceză.

Primul val de imigrație algeriană în Franța a avut loc la începutul secolului XX, când mulți algerieni au venit în Franța pentru a lucra în mine și fabrici. Al doilea val de imigrație a avut loc în anii 1960, după ce Algeria și-a câștigat independența față de Franța.

Islamul este religia majoritară și de stat în Algeria. Marea majoritate a cetățenilor sunt musulmani sunniți, aparținând școlii de jurisprudență Maliki, cu o minoritate de islamiști ibadi, dintre care majoritatea trăiesc în regiunea Văii M’zab.

Mulți algerieni au venit în Franța pentru a scăpa de tulburările politice și de dificultățile economice din țara lor de origine. Imigrația algerienilor în Franța a avut un impact semnificativ asupra ambelor țări. În Franța, algerienii au adus contribuții importante la economie, cultură și societate. În Algeria, transferurile de bani trimise acasă de către algerienii care trăiesc în Franța au contribuit la susținerea economiei.


Franța și Algeria au o istorie lungă și complexă, care datează de la cucerirea franceză a Algeriei în 1830. Algeria a fost o colonie franceză timp de 132 de ani, până la obținerea independenței în 1962.

Relația dintre cele două țări a fost dificilă de atunci, din cauza moștenirii colonialismului și a Războiului de independență algerian. În 2006, organizațiile islamice au dat în judecată, fără succes, în temeiul legilor franceze privind discursul instigator la ură, din cauza republicării de către ziar a caricaturilor lui Mahomed din Jyllands-Posten.

La 7 ianuarie 2015, în jurul orei locale 11:30, ora locală CET, doi frați și teroriști musulmani francezi, Saïd și Chérif Kouachi, au intrat cu forța în birourile săptămânalului satiric francez Charlie Hebdo din Paris. Înarmați cu puști și alte arme, aceștia au ucis 12 persoane și au rănit alte 11.
La 7 ianuarie 2015, în jurul orei locale 11:30, ora locală CET, doi frați și teroriști musulmani francezi, Saïd și Chérif Kouachi, au intrat cu forța în birourile săptămânalului satiric francez Charlie Hebdo din Paris. Înarmați cu puști și alte arme, aceștia au ucis 12 persoane și au rănit alte 11.

În 2015, Charlie Hebdo a fost ținta unui atac terorist mortal. La 7 ianuarie 2015, doi bărbați înarmați au luat cu asalt birourile revistei din Paris, ucigând 12 persoane, inclusiv pe redactorul-șef, Charb.

Atacul a fost condamnat pe scară largă, iar milioane de oameni din întreaga lume s-au mobilizat în sprijinul libertății de exprimare.

În ciuda atacului, Charlie Hebdo a continuat să publice. Noul redactor-șef al revistei, Gérard Biard, a declarat că revista nu se va lăsa intimidată de terorism. “Nu ne vom da bătuți”, a spus el. “Vom continua să publicăm”.

Charlie Hebdo este un memento că libertatea de exprimare este un drept prețios care trebuie apărat. Dorința revistei de a sfida autoritatea și apărarea libertății de exprimare sunt o sursă de inspirație pentru oamenii din întreaga lume.

Împușcăturile de la Charlie Hebdo, serie de atacuri teroriste și împușcături în masă care au zguduit Franța în ianuarie 2015, provocând moartea a 17 persoane, dintre care 11 jurnaliști și membri ai personalului de securitate la sediul din Paris al revistei satirice Charlie Hebdo.

Leave A Reply