Cum privește Rusia relațiile cu România

Ambasada Federaţiei Ruse în Bucureşti, România
Ambasada Federaţiei Ruse în Bucureşti, România

Rusia a fost una dintre primele țari care au recunoscut independența României în urma războiului ruso-turc din 1877-1878, și chiar la 15 octombrie 1878, trimisul rus, baronul D.F.Stuart a înmanat Principelui roman (viitorul rege Carol I) scrisorile de acreditare. Aceasta zi este considerată ca fiind data oficiala a stabilirii relațiilor diplomatice ruso-romane.

Misiunea Ambasadei Federatiei Ruse în România este de a reprezenta interesele Federatiei Ruse, de a dezvolta relatii cu Romania pe toate nivelurile și de a apara drepturile și interesele legitime ale cetațenilor Federației Ruse în România.

Cum privește Rusia relațiile cu România

„Orice renunțare la trecut, orice negare neîntemeiată a acestuia este un rău și o amăgire”. (Semion Ludvigovici Frank*)
În familiarizarea cu materialele expoziției fotodocumentare „România și UNESCO, arc peste timp” din Arhiva Diplomatică, prezentată în cadrul evenimentelor aniversare cu ocazia împlinirii a 65 de ani de la aderarea țării la UNESCO, la Opera Națională din București , este imposibil să nu acordăm atenție unei interpretări foarte particulare a unor fapte din istoria aderării României la Organizația Națiunilor Unite.

Nu ne angajăm să judecăm de ce în România se interpretează atât de liber multe evenimente cunoscute din trecutul țării și din istoria celui de-al Doilea Război Mondial. O să comentăm doar câteva momente, pe care le considerăm importante în istoria statului român.

Nu am putut trece de standul în care s-a dat o astfel de interpretare a întârzierii în aderarea țării la ONU: „România a solicitat oficial aderarea la Națiunile Unite în 1946, când mai era o monarhie constituțională. Însă circumstanțele istorice ale instaurării comunismului și proclamarea Republicii au amânat acest deziderat pentru aproape un deceniu”.

Suntem nevoiți să reamintim că România, cel puțin înainte de încheierea Tratatului de pace de la Paris cu URSS în 1947, a fost oficial un „stat inamic” (“enemy state”)** pentru puterile aliate ale Națiunilor Unite, deoarece în perioada 1941-1944 a participat la ostilități de partea Germaniei naziste.

Ulterior, când principalele puteri occidentale au declarat “Război rece” contra URSS, România a fost percepută la Washington și Londra ca un stat nedorit pentru ei, intrând în “sfera de influență” sovietică. În consecință, atât România, cât și un număr de foști sateliți ai Germaniei lui Hitler (Bulgaria, Ungaria, Italia, Finlanda etc.) au reușit să obțină admiterea la statutul de membru al ONU, și numai datorită sprijinului Uniunii Sovietice.

Iar Statele Unite ale Americii și guvernul Chiang Kai-shek din Taiwan s-au abținut de la vot pe această temă.
După cum se spune, comentariile sunt de prisos…

Există o circumstanță care este clară în acest sens: întreaga poveste nu are nicio legătură cu schimbarea formei de guvernare din România. Iar dacă căutăm motive, atunci ele sunt în geopolitica postbelică…

* Semion Ludvigovici Frank (1877 – 1950) – filosof și gânditor religios rus. În 1922 a fost exilat din Rusia în Germania. În 1937 s-a mutat în Franța, de unde s-a mutat la Londra în 1945.
** Articolul 107 din Carta ONU. “Această Cartă nu invalidează în niciun fel acțiunile întreprinse sau autorizate ca urmare a celui de-al doilea război mondial de către guvernele responsabile pentru astfel de acțiuni împotriva oricărui stat care în timpul celui de-al doilea război mondial a fost un dușman al oricăruia dintre statele care au semnat această Cartă și de asemenea nu împiedică astfel de acțiuni.”

Relațiile Economice : Rusia – România

România furnizează în mod tradițional în Rusia anumite tipuri de vehicule, produse de inginerie tehnice și mecanice, medicamente, cauciuc, mobilier, produse textile, vin. Nomenclatorul mărfurilor livrate din Rusia în România are predominant caracter de materie primă, însă, recent, clienții români au devenit interesați să achiziționeze și mărfuri din Rusia de înaltă tehnologie produse de industria grea autohtonă.

Un domeniu important de cooperare rămâne în continuare complexul de combustibili și energie. România este un consumator de gaze naturale din Rusia (aproximativ 1,2 miliarde de metri cubi la finele anului 2019) și desfășoară transportul lor de tranzit în Bulgaria, Turcia, Grecia și Macedonia. Un loc proeminent în sectorul energetic al României îl ocupă Compania petrolieră Lukoil, proprietarul rafinăriei Petrotel, cu o capacitate de procesare de 2,4 milioane tone de petrol pe an și un parc de benzinării de aproximativ 300 de stații. În plus, Lukoil continuă lucrările legate de explorarea și dezvoltarea a două perimetre petroliere pe platoul continental românesc al Mării Negre.

Compania Gazpromneft din Rusia, împreună cu compania sârbă NIS, se implică activ în dezvoltarea unei rețele de distribuție de benzinării în România.

În prezent, între Rusia şi România există contacte la diferite niveluri politice. În aprilie 2008, preşedintele Vladimir Putin a luat parte la Consiliul NATO-Rusia, care a avut loc la Bucureşti. În mai 2005, Preşedintele român Traian Băsescu, la invitaţia lui Vladimir Putin, participat la Moscova la aniversarea a 60 de ani de la victoria în Marele Război pentru Apărarea Patriei

În martie 2003, Preşedintele Guvernului Rus, Mihail Kasianov, a sosit la Bucureşti, unde, după discuţile purtate a realizat înţelegerea de principiu cu prim-ministrul român A.Năstase privind înfiinţarea unei societăţi mixte pentru livrarea de gaze naturale din Rusia în România. De asemenea, în prezenţa şefilor de guverne din cele două ţări, compania rusească “Gazexport” şi cea românească “Romgaz” au semnat un protocol de cooperare în construcţia şi modernizarea instalaţiilor din România pentru depozitarea subterană a gazelor. În iulie 2004, A.Năstase, prim-ministrul României a efectuat o vizită la Moscova.

În noiembrie 2005, Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a efectuat o vizită oficială la Bucureşti. Părţile au semnat Acordul între Guvernul Federaţiei Ruse şi Guvernul României cu privire la statutul de cimitirelor militare ruse de pe teritoriul României şi al cimitirelor militare româneşti de pe teritoriul Federaţiei Ruse, precum şi Protocolul privind inventarul acordurilor bilaterale încheiate între URSS şi România.

De o mare importanţă a fost vizita efectuată la Moscova în iulie 2013 de către Ministrul Afacerilor Externe din România T.Corlăţeanu. În cadrul vizitei au fost semnate două acorduri între Guvernul Federaţiei Ruse şi Guvernul României – privind înfiinţarea şi funcţionarea Centrului rus de Ştiinţă şi Cultură din Bucureşti şi a Institutului Cultural Român de la Moscova, Programul de cooperare în domeniul culturii, educaţiei, ştiinţei, sportului, tineretului şi turismului până în 2014, precum şi Planul consultărilor interministeriale pe perioada 2013-2014. În cadrul discuţiilor, cei doi miniştri au anunţat începutul unei noi etape în relaţiile dintre Rusia şi România.

In iunie 2013, Nikolai Patruşev, Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, a efectuat o vizită la Bucureşti. În urma discuţiilor cu Preşedintele român Traian Băsescu, Prim-ministrul V.Ponta, Ministrul de Externe T.Corlăţeanu, preşedintele Camerei Deputaţilor din Parlamentul României, V.Zgonea şi consilierul Preşedintelui român pe probleme de securitate, I.Fota, a fost semnat un memorandum de înţelegere între Consiliul de Securitate Rus şi Departamentul de Securitate din cadrul Administraţiei Prezidenţiale a României.

În octombrie 2011, o delegaţie parlamentară a Federaţiei Ruse a luat parte la sesiunea a 57-a sesiunii anuale a Adunării Parlamentare a NATO de la Bucureşti. În luna mai a aceluiaşi an, o delegaţie a Grupului de prietenie cu Federaţia Rusă din Parlamentul României, condusă de senatorul V. Arcaş, preşedintele grupului, a efectuat o vizită oficială în Federaţia Rusă, la invitaţia Grupului de prietenie cu România din Duma de Stat a Federaţiei Ruse.

Între 18 şi 19 aprilie 2013, a avut loc la Bucureşti sesiunea a XI-a a Comisiei Interguvernamentale Ruso-române pentru Cooperare Economică (Comisia). Delegaţia rusă a fost condusă de K.Kosaciov, şeful Rossotrudnichestvo, iar delegaţia română – de V.Vosganian ministrul Economiei. În cadrul vizitei K.Kosaciov s-a întâlnit cu V.Ponta, prim-ministrul României, miniştrii energiei şi membrii celor două camere ale Parlamentului.

Participanţii la întâlnire au discutat probleme de actualitate ale cooperării economice bilaterale şi perspectivele pentru punerea în aplicare a proiectelor majore de investiţii în energie şi în alte sectoare ale economiei reale. În urma sesiunii Comisiei, a fost semnat Protocolul, care sintetizează principalele rezultate ale sesiunii. În afară de problemele economico-comerciale, Protocolul a reflectat perspectivele cooperării în domeniul ştiinţei, educaţiei, culturii şi turismului.

În octombrie 2013, la invitaţia preşedintelui Comitetului pentru Afaceri Externe al Consiliului Federaţiei al Adunării Federale a Federaţiei,M.Margelov, o delegaţii a Comisiei pentru Relaţii Externe a Senatului României, condusă de senatorul P.Filip, a efectuat o vizită oficială la Moscova. Au fost examinate probleme legate de creşterea încrederii, intensificarea cooperării interumane, extinderea legăturilor economice. Accentul a fost pus pe proiectele comune majore din sectorul energetic.

În februarie 2013, au avut loc la Bucureşti consultări intre ministerele de externe, cu participarea Prim adjunctul Ministrului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, V.Titov, şi a Secretarului de Stat din cadrul Ministerului de Externe al României, B.Aurescu. Părţile şi-au reafirmat dorinţa de a dezvolta în continuare dialogul dintre cele două ţări. Următoarea rundă a consultaţiilor politice interministeriale a avut loc la Moscova în mai 2015.

Lista diplomaților Ambasadei

E.S. Dl. KUZMIN Valery

Ambasador Extraordinar și Plenipotenţiar

Dl. INIUSHKIN Igor

Ministru-consilier

Dl. DAVYDOV Mikhail

Consilier, Directorul Centrului Rus de Știință și Cultură

Dl. CHERNIAEV Sergei

Consilier

Dl. SHAPOVALOV Alexander

Consilier, șeful Reprezentanței Ministerului Apărării al Federaţiei Ruse pentru activitatea comemorativă de cinstire a eroilor în România

Dl. VASILIEV Alexander

Consilier

Dl. MOROZOV Aleksandr

Secretar I, Șeful Secției Consulare

Dl. ERMAKOV Andrey

Secretar I

Dl. POTENGA Vasily

Secretar I

Dl. RULIN Aleksandr

Secretar I

Dl. SITNIKOV Aleksei

Secretar I

Dl. TYURIN Alexander

Secretar I

Dl. UTROBIN Daniil

Secretar I

Dna. KESARETSKIKH Yulia

Secretar II

Dl. MATVEYCHUK Alexey

Secretar II

Dl. SAVIN Stanislav

Secretar II

Dl. BELERA Nikolai

Secretar III

Dl. BELOV Alexey

Secretar III

Dl. SILKIN Vladimir

Secretar III

Dl. VORONKOV Vasily

Secretar III

Dl. ANDREEV Alexander

Atașat

Dl. AVRAMENKO Maxim

Atașat

Dl. BORODINKIN Dmitry

Atașat

Dl. KOROLEV Kirill

Atașat

Dl. KOTIN Andrey

Atașat

Dl. LOPUNOV Pavel

Atașat

Dl. PYRKOV Stanislav

Atașat

Dl. SHLEPANOV Alexander

Atașat

 

Aparatul Atașatului Militar

Dl. MAKOVSKIY Victor

Ataşat Militar, Aero şi Naval

Dl. IGNATIEV Evgeni

Adjunct al Atașatului Militar

Dl. KULIK Andrey

Adjunct al Atașatului Militar

Ambasada Federaţiei Ruse în Bucureşti, România
Adresă: Şoseaua Pavel D. Kiseleff, Nr. 6, sector 1, Bucureşti, 011346
Telefon: (+4021) 222-31-70 (24 de ore), (+4021) 222-31-68,
(+4021) 222-15-56 (Secția consulară)
Fax: (+4021) 222-94-50
Adresa de mail: bucharest@mid.ru

About Gabriel Teodor Gherasim 12 Articles
Tatăl meu a fost fiul unui fermier care a absolvit două universități (Economie și Inginerie). Este un supraviețuitor al regimurilor comuniste și al închisorilor comuniste, care a devenit refugiat politic în Statele Unite ale Americii și care a vorbit pentru libertatea celor care erau încă persecutați. Un fiu iubitor, care a devenit un soț și un părinte iubitor.​Un bărbat care a făcut față încercărilor și vicisitudinilor vieții prin prisma recunoștinței, concentrându-se pe lumânarea care sparge întunericul, mai degrabă decât invers. El a fost și va fi întotdeauna pentru mine personificarea conștiinței și a conștientizării că cei mai mulți oameni își doresc perpetuu să aibă ceva ce sunt deja: iubirea. My father was a farmer’s son who graduated from two universities (Economics and Engineering). He is a survivor of Communist regimes and Communist prisons , who became a political refugee in The United States of America and who spoke out for the freedom of those who were still being persecuted. A loving son, who became a loving husband and parent. ​A man who had dealt with the ordeals and the vicissitudes of life through the prism of gratitude, focusing on the candle breaking the darkness, rather than the other way around. He was and will always be to me the personification of the consciousness and of the realization that most people are in perpetual longing to have something that they already are: Love.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.